Gazprom Export a cerut clienţilor europeni să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti, ca urmare a sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, scrie Agerpres. Gazprom Export a precizat că suspendarea livrărilor de gaze va fi în vigoare până când plăţile sunt realizate conform schemei propuse de Rusia.

Luni, GasTerra a confirmat că nu va mai primi gaze din data de 31 mai, după ce a refuzat să răspundă solicitărilor Moscovei de a plăti în ruble.

GasTerra, care cumpără şi tranzacţionează gaze în numele Guvernului olandez, a informat că a contractat din altă parte două miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, cantitate pe care ar fi trebuit să o primească de la Gazprom până în octombrie.

Compania olandeză este deținută de stat în proporție de 50%

Compania este deţinută în proporţie de 50% de entităţi ale Guvernului olandez, în timp ce firmele Shell şi Exxon deţin fiecare 25%.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat că Ţările de Jos nu vor iniţia planul de urgenţă privind gazele naturale, prin care se solicită consumatorilor industriali să-şi reducă consumul.

"Aceste evoluţii nu le vedem ca pe o ameninţare la adresa livrărilor", a afirmat oficialul.

Un purtător de cuvânt al operatorului naţional de transport Gasunie a precizat că firma nu se aşteaptă la perturbări în reţea ca rezultat al deciziei Gazprom de a opri livrările către GasTerra.

În 27 aprilie, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. 

Cazul celui mai mare zăcământ de gaze din Europa care provoacă cutremure

În Groningen, Olanda, există cel mai mare zăcământ de gaze din Europa, al zecelea din lume.

Și acum că războiul din Ucraina pune în pericol aprovizionarea de la Moscova, mulți, începând cu Germania, se uită cu interes la gazul olandez. Numai că există o problemă: Olanda vrea să închidă uzina în 2023.

Motivul este în centrul protestelor locuitorilor din acea zonă: activitățile miniere au transformat zona într-o zonă de cutremur.

Gazul a început să alimenteze casele olandeze în 1963. Pentru provincia Groningen, din nord-estul Olandei, a fost ca și cum ar fi găsit aur și visul de a reveni la gloriile de altădată, când orașul era printre cele mai bogate centre din țară, potrivit sursei Europa Today.

În anii 1980, totuși, locuitorii au început să lege cutremurele tot mai frecvente de extracția gazelor. Din 1986, când autoritățile au început monitorizarea activității seismice, peste o mie de cutremure au fost numărate până la 3,6 pe scara Richter. 

Cutremurele, deși nu sunt semnificative, au produs pagube clădirilor: rapoartele oficiale au fost de peste 120 de mii de-a lungul timpului, și au dus la despăgubiri de 1,15 miliarde de euro. Dar banii nu au fost suficienți pentru a potoli furia locuitorilor, care au început să ceară închiderea fabricii. 

În 2012, un cutremur, cel mai puternic înregistrat vreodată în țară, a lovit în apropiere de Huizinge. Dar tocmai în 2018, cu un nou șoc de 3,4 pe scara Richter, guvernul a decis să oprească mineritul. Citește continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News