Cancelarul Nehammer şi premierul Rutte au evidențiat legăturile strânse dintre Austria şi Olanda. "Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment", a anunţat cancelarul austriac, conform „Kronen Zeitung”. CITEŞTE AICI MAI MULTE

Mesaj clar al lui Wopke Hoekstra la Bucureşti despre Schengen 

"Angajamentul nostru este de partea României, este ceva ce şi eu şi Bogdan am discutat de mai multe ori în ultimele luni. După cum cred că ştiţi, nu este un subiect uşor în Olanda. Convingerea mea personală este că, a fost o călătorie extraordinară făcută de România până acum, şi de aceea Guvernul olandez, dar şi eu, a spus deja la finalul lui 2022 că vom susţine România. Mesajul a fost repetat: stăm de partea României!", a declarat Wopke Hoekstra. 

Olanda şi Franţa susţin împreună România pentru aderarea la Schengen 

"Franța și Regatul Țărilor de Jos așteaptă cu nerăbdare primirea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil. Aderarea României va fi o dovadă clară a principiului conform căruia aderarea este posibilă atunci când criteriile sunt întrunite. România, Franța și Regatul Țările de Jos consideră că reziliența Spațiului Schengen - în special când este vorba de gestionarea eficientă a frontierelor – are o importanță deosebită, și sunt angajate să lucreze împreună, precum și cu alți parteneri, pentru a face toate frontierele externe ale UE mai sigure", se arată într-o declaraţie semnată de miniştrii de externe ai celor două ţări, alături de ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu. 

"În calitate de parteneri care împărtășesc aceeași viziune, avem o tradiție de colaborare în cadrul forumurilor multilaterale pentru a susține libertatea și pentru a afirma și consolida democrația, statul de drept și drepturile omului.

România, Franța și Regatul Țărilor de Jos colaborează în ceea ce privește aceste valori comune, prin apartenența lor la organizații precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), instituțiile financiare internaționale și Consiliul Europei.

De asemenea, Franța și Regatul Țărilor de Jos așteaptă cu nerăbdare ca România să fie primită curând ca membru în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Ne reafirmăm loialitatea față de scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și față de promovarea unei ordini internaționale bazate pe reguli.

În cadrul reuniunii comune de la București a miniștrilor afacerilor externe din 27 ianuarie 2023, toate cele trei țări și-au reafirmat sprijinul pentru necesitatea de a asigura tragerea la răspundere pentru cele mai grave crime în conformitate cu dreptul internațional, comise pe teritoriul Ucrainei.

Lucrăm la stabilirea mecanismelor judiciare suplimentare necesare, cum ar fi un posibil tribunal special. Acest demers este complementar sprijinului nostru pentru Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție.

Acestea sunt semnale clare ale valorilor noastre comune în cadrul multilateral, de importanță deosebită  în această perioadă dificilă.

În ceea ce privește doborârea zborului MH17, vom continua să facem tot ce ne stă în putință pentru a stabili adevărul și pentru tragerea la răspundere și asigurarea unei justiții depline pentru victime și rudele lor.

Salutăm procedurile împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și la Organizația Aviației Civile Internaționale", se mai arată în declaraţia semnată de Bogdan Aurescu, Wopke Hoekstra şi Catherine Colonna.

Ministrul Bogdan Aurescu, concluzii după această întâlnire: Aşteptarea României de aderare, legitimă, deplin justificată

"Am discutat cu omologii mei, în primul rând, despre obiectivul prioritar al României de aderare la spațiul Schengen în cel mai scurt timp posibil. Am mulțumit Franței și Olandei pentru sprijinul lor de până acum și pentru abordarea extrem de constructivă, dar și pentru dorința de implicare foarte activă în demersurile de susținere a României în perioada următoare. 

De altfel, și Declarația scrisă, pe care am semnat-o ceva mai devreme, reflectă acest sprijin puternic și, de aceea, le mulțumesc încă o dată colegilor mei. 
De altfel, îmi amintesc, dragă Catherine, cum am vizitat împreună cu domnul Președinte Macron și cu domnul Președinte Iohannis, în luna iunie, Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu și, cu acea ocazie, domnul Președinte Macron a exprimat public, pentru prima oară, sprijinul puternic al Franței pentru aderarea României la spațiul Schengen. 

De asemenea, dragă Wopke, îmi amintesc foarte multele întâlniri pe care le-am avut în marja unor evenimente multilaterale, în marja Consiliului Afaceri Externe, în ultimele luni ale anului trecut, multele discuții telefonice pe care le-am purtat și vreau să îți mulțumesc încă o dată pentru sprijinul pe care nu doar partidul pe care îl conduci, dar și Guvernul olandez, într-un final, și Parlamentul olandez l-au acordat și continuă să îl acorde pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Am evidențiat și astăzi că așteptarea României privind aderarea la spațiul de liberă circulație este legitimă, deplin justificată, fiind considerată, atât de partenerii europeni, cât și de instituțiile europene, ca fiind expresia unui efort puternic, pe care noi l-am făcut în ultimii ani, dar inclusiv în ultima perioadă, acești parteneri ai noștri și aceste instituții recunoscând pe deplin eforturile și aceste progrese realizate de România. 

De altfel, gradul de pregătire al țării noastre a fost confirmat și de misiunile de experți care au avut loc în România, în octombrie și în noiembrie. 

De asemenea, aș vrea să vă spun că, după cum ați văzut, în ultima perioadă am discutat cu foarte mulți omologi ai mei. Aș spune că am discutat cu peste două treimi dintre colegii care reprezintă state membre ale Uniunii Europene și, în același timp, state membre Schengen, deci cei care votează pentru aderarea României. Toți acești colegi au exprimat sprijinul lor puternic pentru aderarea României și dorința de a se implica, pentru că este vorba nu doar despre un dosar care interesează România, ci este vorba despre un dosar care interesează Uniunea Europeană în întregul său, fiind vorba aici despre aplicarea concretă a principiului unității și a principiului solidarității europene. 

De altfel, România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității, pentru protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene – acest lucru este consemnat și în Declarația pe care am semnat-o astăzi – în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, inclusiv în beneficiul cetățenilor români. 
România are o abordare constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, de măsuri care să combată concret fenomenul migrației ilegale la frontierele externe ale Uniunii Europene, care trebuie să fie întărite. Aceasta este poziția României, chiar dacă noi respingem conexiunea artificială dintre aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de migrație ilegală.

Am informat cu privire la discuțiile cu Președinția suedeză, cu ministrul de externe Billström, care și-a exprimat angajamentul extrem de constructiv și activ de a contribui, printr-un proces de consultări lansate în perioada următoare, la identificarea de soluții constructive, care să ducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen.

De asemenea, am informat cu privire la discuțiile avute cu omologul meu austriac, cu privire la deschiderea pe care o avem pentru o cooperare care să ducă la identificarea de soluții, pentru un plan de lucru care să ajungă să răspundă acestui obiectiv pe care România îl are", a declarat şi Bogdan Aurescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News