Sâmbătă, oamenii de știință spanioli urmează să dezvăluie detalii despre originea națională a exploratorului din secolul al XV-lea, Cristofor Columb, după ce au utilizat analize ADN pentru a aborda un mister vechi de secole.
Dispute aprinse au avut loc de-a lungul timpului cu privire la originile și locul de odihnă final al controversatului explorator, cunoscut pentru expedițiile finanțate de Spania începând cu anii 1490, care au deschis drumul către cucerirea europeană a Americilor.
Deși istoria tradițională susține că exploratorul provenea din Genova, Italia, mulți istorici au contestat această teorie. Alte ipoteze sugerează că ar fi fost un evreu spaniol, grec, basc sau portughez.
Cercetătorii, conduși de expertul criminalist Miguel Lorente, au analizat fragmente microscopice din rămășițele îngropate în Catedrala din Sevilla, unde autoritățile au marcat de mult timp acest loc drept ultima odihnă a lui Columb, deși au existat și alte pretenții rivale. Lorente și echipa sa au comparat aceste rămășițe cu cele ale unor rude și descendenți cunoscuți ai exploratorului, iar rezultatele lor vor fi prezentate în documentarul intitulat „ADN-ul lui Columb: adevărata origine”, care va fi difuzat sâmbătă pe postul național de televiziune din Spania, TVE.
Lorente a discutat cu presa despre cercetare joi, dar nu a dezvăluit concluziile finale, deși a confirmat că s-au verificat teorii anterioare conform cărora rămășițele din Sevilla aparțin, într-adevăr, lui Cristofor Columb. „Astăzi, s-a reușit să se confirme acest lucru cu ajutorul noilor tehnologii, astfel încât teoria parțială anterioară, conform căreia rămășițele din Sevilla aparțin lui Cristofor Columb, a fost definitiv confirmată”, a declarat Lorente.
Cercetările privind naționalitatea lui Columb au fost complicate de mai mulți factori, inclusiv de volumul mare de date disponibile. Cu toate acestea, Lorente a subliniat că „rezultatul este aproape absolut sigur”.
Columb a murit în Valladolid, Spania, în 1506, dar și-a exprimat dorința de a fi îngropat pe insula Hispaniola, care astăzi este împărțită între Republica Dominicană și Haiti. În 1542, rămășițele sale au fost transportate acolo, dar ulterior au fost mutate în Cuba în 1795, și mai târziu, în 1898, la Sevilla, conform credinței larg răspândite în Spania.
În 1877, muncitorii din catedrala din Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane, au descoperit un sicriu de plumb îngropat în spatele altarului, care conținea fragmente osoase despre care Republica Dominicană susține că aparțin lui Cristofor Columb.
Miguel Lorente a sugerat că ambele teorii – atât cea a Spaniei, cât și cea a Republicii Dominicane – ar putea fi adevărate, deoarece ambele seturi de rămășițe sunt incomplete. Această descoperire ridică posibilitatea ca fragmentele să fie împărțite între cele două locații, oferind astfel o soluție la disputele de lungă durată cu privire la locul de odihnă final al lui Cristofor Columb.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu