Finlanda trebuie să ia în considerare opţiunea de aderare la NATO fără Suedia, a declarat pentru prima dată ministrul său de Externe, marţi, 24 ianuarie, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a exclus unda verde a Ankarei pentru candidatura suedeză, conform Rador. 

O aderare comună a celor două ţări nordice rămâne "prima opţiune", dar "în mod evident, trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că, pe termen lung, Suedia nu mai poate merge înainte", a afirmat şeful diplomaţiei Pekka Haavisto la televiziunea publică Yle, judecând însă că este "prea devreme pentru a lua o poziţie".

Gestul care a înfuriat Turcia

Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei demonstraţii, autorizată de poliţie, sâmbătă, 21 ianuarie, lângă ambasada Turciei la Stockholm, a stârnit proteste puternice din partea Turciei şi a lumii musulmane. Preşedintele turc Recep Erdogan a declarat, luni, că Suedia nu mai poate conta pe "sprijinul" Ankarei după acest incident, care se adaugă celuilalt provocat de un videoclip cu activişti pro-kurzi la mijlocul lunii ianuarie. "Cei care au provocat o asemenea ignominie în faţa ambasadei noastre nu se pot aştepta la nicio amabilitate din partea noastră în cererea lor de aderare la NATO", a spus Erdogan în timpul unui discurs la televiziune.

"O trădare, o vulgaritate, o ticăloşie, o dezonoare"

Sâmbătă, extremistul de dreapta suedezo-danez Rasmus Paludan a ars un exemplar al cărţii sfinte musulmane în faţa ambasadei Turciei sub protecţia poliţiei suedeze, act pe care Erdogan l-a descris luni drept "o trădare, o vulgaritate, o ticăloşie, o dezonoare". "Guvernul suedez nu trebuie să vorbească despre drepturi şi libertăţi. Dacă îi pasă atât de mult de ele, trebuie mai întâi să arate respect faţă de Republica Turcia şi credinţa musulmanilor. Dacă nu arăţi respect, nu vei avea niciun fel sprijin din partea noastră în problema NATO", a insistat preşedintele turc. De asemenea, el a criticat, din nou, demonstraţiile organizate în Suedia de grupurile care se opun politicii kurde din Turcia.

Președintele turc şi-a exprimat convingerea că ”nimeni nu are dreptul de a umili ce este sfânt pentru musulmani sau pentru oricare altă religie sau credinţă" şi că "acţiunea oribilă a Suediei este o ofensă împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale umanităţii, în special ale musulmanilor”.

Aceste proteste reprezintă un "obstacol" pentru candidaturile NATO, iar "protestatarii se joacă cu securitatea Finlandei şi Suediei", a deplâns, marţi, Pekka Haavisto. "Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru undă verde a Turciei), care cu siguranţă va dura până la alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai", a recunoscut el.

Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a exprimat în ultimele luni că nu are obiecţii majore la intrarea Finlandei în NATO. La fel ca cei 30 de membri ai alianţei, Ankara trebuie să ratifice intrarea oricărui nou membru, având drept de veto de facto.

Dar Helsinki a refuzat până acum să speculeze cu privire la opţiunea de intrare fără Suedia, subliniind avantajele apartenenţei comune cu vecinul său foarte apropiat. În luna mai, cele două ţări nordice şi-au depus candidatura în aceeaşi zi la sediul NATO de la Bruxelles, ca urmare directă a invadării ruse a Ucrainei, punând capăt deceniilor din alianţe militare. Un memorandum de înţelegere cu Turcia a fost semnat în iunie la Madrid, dar Ankara, care acuză în special Suedia că este un refugiu pentru "teroriştii" kurzi, consideră că eforturile Suediei de a-l respecta sunt insuficiente.

Dar Statele Unite insistă că atât Finlanda, cât şi Suedia sunt pregătite să adere la NATO. "Finlanda şi Suedia sunt pregătite să se alăture Alianţei. Sunt pregătite datorită capacităţilor lor militare şi datorită parteneriatului îndelungat de securitate pe care l-am avut (...) de zeci de ani", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a subliniat că "sunt democraţii foarte dezvoltate".

El a mai afirmat că ”suntem conştienţi că cei din spatele a ceea ce s-a întâmplat în Suedia ar putea face un efort deliberat pentru a încerca să slăbească unitatea de peste Atlantic şi între aliaţii şi partenerii noştri europeni”. 

În acest sens, Price a indicat că, deşi Helsinki şi Stockholm sunt pregătite să adere la NATO, "în cele din urmă, este o decizie şi un consens" a acestor ţări cu Ankara.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News