Cancelarul german Olaf Scholz nu mai vrea ca Uniunea Europeană să fie blocată de un vot contra. 

În acest sens, s-a pronunțat pentru extinderea votului cu majoritate calificată la mai multe decizii ale Uniunii Europene, în special la cele referitoare la extinderea UE, transmit Reuters şi AFP, conform Agerpres. 

Majoritatea celor 27 de state membre susţin ca la summitul Uniunii Europene din această săptămână să fie luată decizia de lansare a negocierilor de aderare a Ucrainei, însă este de aşteptat ca Ungaria să se opună unei astfel de decizii. Și Austria a anunțat asta. Vezi aici. 

Pledez pentru luarea mai multor decizii cu majoritate calificată, printre care în procesul de aderare. Parlamentele naţionale încă ar avea cuvântul final, dar o singură ţară nu ar mai putea să blocheze fiecare pas, a declarat Scholz în faţa parlamentarilor germani.

Şeful executivului german a subliniat că un ”sprijin financiar durabil” al Uniunii Europene pentru Ucraina constituie o ”prioritate” pentru Germania.La aproape doi ani de la lansarea ofensivei ruse, totul indică faptul că (preşedintele rus Vladimir) Putin rămâne decis să îngenuncheze Ucraina militar, a continuat cancelarul german.

În funcţie de problematica discutată, Consiliul UE decide prin majoritate simplă (vot favorabil din partea a 14 state membre), majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE) sau vot unanim (toate voturile sunt favorabile).

În acest context, apare și poziția Italiei care se pare că este pregătită să-și folosească dreptul de veto pentru a bloca adoptarea noilor reguli fiscal-bugetare ale UE dacă rezultatul negocierilor dintre partenerii europeni nu satisface cererile sale, a declarat miercuri şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, relatează Reuters.

"Nu exclud nicio opţiune. Cred că trebuie să examinăm ce este cel mai bine pentru Italia", a spus Meloni într-o intervenţie în parlamentul de la Roma înaintea summitului european din 14-15 decembrie.

"Dacă nu va fi găsită o soluţie, dacă nu se ajunge la un acord vom reveni la parametrii anteriori", a adăugat ea, după ce guvernul său a sugerat de asemenea că, în lipsa unui acord satisfăcător asupra pactului de stabilitate şi creştere, nu va ratifica nici reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro.

Pactul de stabilitate şi creştere prevede că statele UE trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar anual de cel mult 3% din PIB şi datoria lor publică să nu fie mai mare de 60% din PIB, cu măsuri disciplinare aplicate celor care nu fac suficiente eforturi pentru a se încadra în aceste limite pe care însă multe state membre le depăşesc considerabil, cum este chiar cazul Italiei, a cărei datorie publică este de peste 140% din PIB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News