O româncă, angajată a unui ONG, a ales să rămână în Kabul, în ciuda situației incerte.

Mulți străini s-au grăbit să prindă un avion care să îi scoată din Afganistan, dar unii au preferat să rămână, în ciuda situației incerte și tensionate. O româncă care lucrează de 7 ani în zona Orientului pentru un ONG și care a dorit să rămână anonimă, a oferit un interviu pentru HotNews. Aceasta a vorbit despre protestele care au loc la această oră în țară. 

„Talibanii habar nu au cum să gestioneze un protest. Nu au împușcat pe nimeni la protest, au tras în aer pentru dispersarea mulțimii. E clar că nu sunt confortabili cu un protest. Dar noi, sincer, ne așteptau ca reprimarea să fie mult mai violentă.

Au fost lovite unele femei și unii jurnaliști- acest lucru este îngrijorător în ceea ce privește libertatea mass-mediei- dar reacția a fost mai slabă comparativ cu ce au făcut la protestele împotriva lor când nu erau la putere, în zone controlate de talibani, proteste din cauza dublei taxări (n.r.- talibanii au perceput taxe în regiunile controlate de ei și înainte de a câștiga războiul). Acolo efectiv i-au împușcat pe oamenii care protestau.

În Kabul, deocamdată talibanii au o reținere. Au această dorință de a fi recunoscuți internațional. Iar dacă se apucă să împuște și să bată pe toată lumea probabil că nu va fi atât de ușor pentru comunitatea internațională să relaționeze cu acest guvern”, a spus aceasta. 

Motivul pentru care a rămas în Kabul

Tânăra spune că a rămas în Kabul pentru angajații săi, printre care se numără și mai mulți localnici. 

„Pentru că am un staff aici, am o treabă de făcut, iar acum este destul de important să stau în Afganistan pentru că avem peste 100 de angajați locali. Dacă pleacă toți străinii aceștia își pierd încrederea și ajungem la situații cum a fost la aeroport, adică la haos.

În același timp, nu am fost în pericol de când Emiratul islamic a preluat puterea”, a spus angajata ONG-ului. 

Bolile și îngrijirea medicală precară sunt o problemă în Afganistan

Mulți apropiați ai româncei au pierit, fie din cauza conflictului, fie din lipsa îngrijirii medicale. Afganistanul se confruntă cu o lipsă de specialiști și de medicamente. 

„Da, de multe ori. În atacuri, au murit de boli. Conflictul este doar o fracțiune din tragedia umană de aici. E o țară care se confruntă cu poliomelită, cu tifos. Chiar dacă sunt mai multe clinici, doctori calificați, aceștia nu au apucat să ajungă în fiecare provincie, district.

Sunt oameni care mor cu zile din cauză că nu-i tratează cineva ca lumea. Un amic care este doctor mi-a spus la un moment dat, când eram răcită, că să mănânc cartofi ca să mă vindec”, a relatat aceasta. 

Banii ofertiți pentru ajutoare, „investiți” în vile și vacanțe

Banii oferiți de SUA și NATO nu au ajuns mereu unde ar fi trebuit. Tânăra a povestit despre cum corupția și-a întins tentaculele asupra celor 2,3 trilioane de dolari. Unde s-au văzut acești bani? 

„O mare parte în case în Dubai și afaceri ale liderilor politici. Dar au fost și câștiguri pentru Afganistan. Nu să justifice sumele acestea, dar sunt câștiguri în ceea ce privește numărul de școli, clinici, sisteme de irigații etc.

Kabul este un hub comercial și acum după ce au venit talibanii și avem problemele pe care le avem cu cash-ul și băncile, e plin de mall-uri, magazine. Eu mă pot duce la un supermarket și pot să-mi iau brânză franțuzească dacă vreau.

S-a dezvoltat economia, în special comerțul, pentru că nu se prea produce nimic pe aici în afară de opium. Și s-a creat o clasă de mijloc. Educația, nu prea există la țară. Dar la orașe s-a format o elită de oameni educați. Doctori, profesori, oameni din bănci. Acesta este un câștig pentru o populație care până acum nu a avut această șansă. Din păcate, majoritatea a plecat acum din țară”, a povestit ea. 

„Port burqa doar dacă mi se zice”

„Îmi pun ceva pe cap, iar acum nu mai merg în blugi”, a spus românca despre ținuta sa de zilele acestea. „Mi-am pus ceva mai lung pe mine însă merg cu fața descoperită. Chestia aceea albastră, chadri sau burqa, când o porți practic nu ai vedere periferică deloc.

Ai impresia în continuu vei fi călcat de o mașină când treci strada. Deci nu e tocmai cea mai practică variantă pentru îmbrăcat. Deci până nu mi se spune clar „trebuie să porți chestia asta”, nu mă îmbrac în așa ceva. Pe stradă, în Kabul, văd ca și înainte, femei cu burqa și femei fără. Chiar râdeam cu un coleg că unele ziariste străine erau îmbrăcate mai conservator decât unele fete afgane.

Probabil că în câteva luni, când ajung la partea asta din „to do list-ul” lor, talibanii vor pune niște reguli mai stricte. Deocamdată nu observ diferențe în îmbrăcăminte. Ce este însă foarte vizibil este că sunt mai puține femei pe stradă”, a mai adăugat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News