O nouă hartă a planetei Marte a dezvăluit structuri misterioase ascunse sub straturile de sedimente ale unui ocean dispărut. Cercetătorii au detectat aproximativ 20 de forme împrăștiate în jurul calotei polare nordice a planetei, care sunt semnificativ mai dense decât împrejurimile lor. Structurile variază în formă și dimensiune, una dintre ele având o formă asemănătoare unui câine, lăsând echipa într-o mare confuzie, deoarece nu știu exact ce sunt aceste formațiuni sau de unde provin. Totuși, au câteva teorii.

O teorie este că structurile au fost compactate de vechi lovituri meteorice sau formate prin activitate vulcanică, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a descoperi adevărata origine a acestor anomalii subterane.

Echipa de cercetători de la TU Delft din Danemarca și Universitatea Utrecht și-a prezentat descoperirile în această săptămână la Conferința de Științe Planetare Europlanet de la Berlin.

Aceștia au folosit mici deviații în orbitele sateliților pentru a crea o imagine a câmpului gravitațional al lui Marte, adică porțiunea din spațiu din jurul planetei unde poate fi simțită forța sa gravitațională. Au făcut acest lucru pentru a căuta indicii despre cum este distribuită masa în subsolul planetei.

Marte a fost acoperită de oceane și râuri, dar apa s-a evaporat în urma unei schimbări climatice extreme

Echipa a combinat apoi aceste observații cu date despre grosimea și flexibilitatea scoarței lui Marte, precum și despre dinamica mantalei și interiorului său profund. Aceste observații au fost colectate de sonda InSIGHT a NASA, care și-a încheiat studiul asupra scoarței, mantalei și nucleului planetei Marte în 2022.

Acest lucru le-a permis cercetătorilor să creeze o hartă globală a densității planetei Marte, care a dezvăluit existența a 20 de structuri subterane necunoscute până acum, împrăștiate în jurul calotei polare nordice a planetei. Structurile sunt cu aproximativ 19% până la 25% mai dense decât zonele din jurul lor și variază ca formă și dimensiune. De asemenea, ele sunt acoperite de un strat gros și neted de sedimente, care ar fi fost odată fundul unei mări.

Cu miliarde de ani în urmă, Marte nu era planeta deșertică pe care o cunoaștem astăzi. Planeta era acoperită de oceane și râuri, dar apa s-a evaporat în urma unei schimbări climatice extreme. Acum, singurele dovezi ale acestor corpuri de apă se găsesc în înregistrările geologice ale planetei Marte – cum ar fi acest strat de sedimente.

În ceea ce privește structurile aflate dedesubt, „nu pare să existe nicio urmă a acestora la suprafață,” a spus autorul principal Bart Root, profesor asistent la TU Delft.

„Totuși, privind datele gravitaționale, avem un punct de vedere despre istoria mai veche a emisferei nordice a lui Marte”, completează Root.

Aceasta nu este prima dată când oamenii de știință descoperă anomalii sub suprafața lui Marte.

În decembrie 2023, roverul chinez Zhurong a găsit crăpături mari în formă de fagure, îngropate la zeci de metri sub ecuatorul planetei, care probabil s-au format atunci când scăderile drastice de temperatură au contractat și fracturat solul.

Însă Bart Root și echipa sa au întâmpinat dificultăți în a înțelege ce sunt aceste structuri recente și de unde provin. 

Marte nu este complet „moartă”

Deși studiile au arătat că Marte nu are la fel de multă activitate geologică ca Pământul, dovezile tot mai numeroase sugerează că nu este complet „moartă”.

Studiul lui Root adaugă la aceste dovezi nu doar prin descoperirea structurilor care ar putea fi de origine vulcanică, ci și printr-o descoperire complet separată. Pe lângă structurile misterioase, analiza echipei a dezvăluit că mantaua lui Marte ar putea găzdui încă procese geologice active care ar putea alimenta Olympus Mons, cel mai mare vulcan cunoscut din sistemul solar.

Olympus Mons este situat în regiunea Tharsis Montes, aproape de ecuatorul lui Marte. Oamenii de știință estimează că nu a erupt de 25 de milioane de ani. Geologia subterană a regiunii Tharsis este incredibil de densă, dar Root și echipa sa au detectat o masă mult mai ușoară situată la 1120 de km sub suprafață.

El crede că această masă este un enorm pliu de magmă care se întinde pe 1.600 de km în mantaua lui Marte. Mai mult, acest pliu ar putea fi în proces de a ajunge la suprafață.

„Înseamnă că trebuie să reconsiderăm modul în care înțelegem sprijinul pentru vulcanul Olympus Mons și împrejurimile sale,” a spus Root.

„Acest lucru arată că Marte ar putea avea încă mișcări active în interiorul său, care afectează și, posibil, creează noi formațiuni vulcanice la suprafață”, afirmă Root, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News