Problema migrației ilegale în blocul comunitar și soluțiile oferite sunt subiecte de discuție în cadrul summitului UE de la Bruxelles. 

Citește și: Centrele de migranți în afara UE, departe de o ”soluție reală”, afirmă Olaf Scholz

Reuniți în summit european la Bruxelles, cei 27 oficiali din blocul comunitar au ridicat vocea joi împotriva imigrației ilegale, cerând ”de urgență” o lege care să accelereze expulzările, la finalul unor discuții care au evidențiat, de asemenea, dezacorduri puternice în rândul Uniunii, comentează AFP.

”Consiliul European solicită acțiuni decisive, la toate nivelurile, pentru a facilita, crește și accelera returnările din Uniunea Europeană”, au spus statele membre în concluziile summitului. Ei ”invită” Comisia Europeană să prezinte rapid ”o nouă propunere legislativă”.

Ursula von der Leyen vrea o nouă lege a migrației

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anticipat luni, sugerând o nouă lege cu un calendar încă de stabilit.

O inițiativă similară a eșuat în 2018, dar ”șase ani mai târziu, dezbaterea a evoluat”, ”spre dreapta” spectrului politic, a subliniat un responsabil european.

Anterior, cei 27 au discutat pe larg despre ”centrele de returnare”, o propunere inflamabilă de a transfera migranții în centre de primire din țări terțe.

Italia Giorgiei Meloni, șefa guvernului și a partidului de extremă dreapta Fratelli d'Italia, a ajuns la un acord controversat cu Albania, unde încep să sosească primii migranți arestați în apele italiene.

”Scepticul” Macron și Scholz, la distanță de ideile lui Meloni

Mai mulți responsabili europeni au luat distanță, printre care președintele francez Emmanuel Macron, ”sceptic”, și cancelarul german Olaf Scholz.

”Centrele” nu ”atacă niciuna dintre probleme și chiar creează altele noi”, a criticat premierul spaniol Pedro Sanchez.

În ofensivă, italienii au organizat, joi dimineață, o întâlnire informală în jurul Giorgiei Meloni pentru a promova aceste ”soluții inovatoare” împotriva imigrației ilegale.

Aproximativ zece țări au fost în jurul mesei, printre care țările de Jos, Grecia, Austria, Polonia și Ungaria naționalistului Viktor Orban, unde va avea loc următorul summit european, la Budapesta pe 8 noiembrie.

Ursula von der Leyen a fost, de asemenea, prezentă.

Polonezul Donald Tusk a insistat asupra presiunii migratorii suportate de țara sa. Polonia acuză Rusia și Belarus că organizează un aflux de migranți într-un atac ”hibrid” menit să destabilizeze Uniunea Europeană în plin război din Ucraina.

Contrar atmosferei generale, spaniolul Pedro Sanchez a îndemnat să fie evidențiate beneficiile imigrației legale, în special pentru muncă.

În mai, Uniunea Europeană a adoptat Pactul pentru migrație și azil, care ar trebui să intre în vigoare la jumătatea anului 2026, cu o înăsprire a ”filtrelor” la frontiere și un mecanism de solidaritate între cei 27 în primirea solicitanților de azil.

Germania, Franța și Spania pledează pentru accelerarea implementării acestuia.

Problemele legate de migrație revin pentru a buscula agenda, împinse în special de partidele de extremă dreapta, în ascensiune în multe țări europene.

Unii din UE ”aud ceea ce spunem de ani de zile”, s-a bucurat lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, trecând prin Bruxelles pentru o întâlnire a Patrioților pentru Europa, a treia forță politică a Parlamentului European după alegerile din iunie.

Mai multe guverne au ridicat vocea. ”Motorul franco-german ne împinge să acționăm”, potrivit unui diplomat european, în timp ce mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților aflați în situație neregulamentară sunt urmate de efect în cadrul UE.

”Migrația ilegală trebuie redusă. În același timp, UE trebuie să rămână deschisă imigrației lucrătorilor calificați”, a pledat germanul Olaf Scholz.

Migrarea ilegală la granițele UE, în scădere cu 42% în 2024

Cererea pentru o nouă lege vine în timp ce numărul trecerilor ilegale detectate la frontierele Uniunii Europene a scăzut cu 42% în primele nouă luni ale anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023, potrivit Agenției europene de supraveghere a frontierelor Frontex.

Acest summit european a avut loc într-o fază de tranziție la Bruxelles, unde noua echipă a Comisiei ar urma să intre în funcție la începutul lunii decembrie.

Reuniunea este marcată de dificultățile întâmpinate de mai mulți lideri europeni în țările lor, în special Emmanuel Macron, slăbit de explozia deficitului în Franța și de legătura fragilă cu noul premier Michel Barnier, din rândul dreptei și fără majoritate în Adunarea Națională, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News