Adrian Sonka a explicat ce înseamnă, de fapt, furtuna solară care lovește planeta noastră în cursul acestei zile. 

Astronomul Adrian Sonka a intervenit astăzi în direct la Antena 3 unde a vorbit despre o furtună solară care lovește astăzi Pământul. 

”În urmă cu 4 zile, am observat pe Soare o zonă care a emis mai multă lumină decât o face restul Soarelui, şi anume o erupţie în raze X. Noi ştim că se întâmplă acest lucru când gazul se încălzeşte mai tare decât de obicei şi pleacă de pe Soare. Pe Soare, într-o anumită regiune, s-a acumulat o cantitate mare de energie care atunci când a fost eliberată de câmpul magnetic a plecat în spaţiul cosmic şi întâmplarea a fost ca în această zonă să fie îndreptată înspre pământ.

”Furtuna” a lovit astăzi Pământul

Lumina Soarelui, razele X care derajează un pic atmosfera, au ajuns după 8 minute la Pământ, dar materia care a plecat de pe Soare a mers mai încet decât lumina şi a ajuns de abia astăzi. La asta ne referim când spunem că este o furtună solară, e ceva ce se întâmplă acum la Pământ. Pe soare s-a întâmplat acum patru zile şi acum ajunge materialul acela pe Pământ. În principiu, oamenii nu vor simţi nimic, dar ştim că se întâmplă lucruri pe Soare, pentru că observăm mereu", a declarat astronomul Adrian Sonka. 

Furtunile solare se împart în patru categorii care pot avea un impact asupra Pământului:

- explozia solară - o explozie majoră în atmosfera Soarelui care proiectează fotoni la viteze uriaşe

- CME (Coronal Mass Ejections) - nori uriaşi de plasmă şi câmpuri magnetice care se formează în atmosfera Soarelui

- vânturile solare - furtună de viteze foarte mari care se pot forma oriunde pe suprafaţa Soarelui şi care afectează Pământul doar când se formează în apropierea liniei de ecuator a Soarelui

- particulele energetice solare - particule încărcate energetic care pot fi eliberate doar în timpul formării norilor de plasmă (CME) şi a exploziilor solare

Cea mai puternică furtună solară

Cea mai puternică furtună solară din istorie a fost înregistrată în 1859, la acel moment fiind afectată o mare parte din reţeaua globală de telegraf.

O furtună precum cea din 1859 ar putea în prezent distruge toate sistemele de comunicaţii şi electricitate, costul estimat fiind de 2.000 de miliarde de dolari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News