Descoperită inițial în Alpii italieni în 1931, sub numele științific Tridentinosaurus antiquus, fosila a stârnit interesul oamenilor de știință de-a lungul deceniilor. Dimensiunile coprului, asemănător unei șopârle încastrate în rocă, a fost inițial interpretat ca fiind piele și țesut moale, oferind speranțe pentru o înțelegere mai profundă a evoluției timpurii a reptilelor, scrie Chemistry World.

Deși fosila a fost menționată în mai multe cărți și articole de-a lungul anilor, nimeni nu a analizat-o în detaliu până în prezent. Expusă în colecțiile Muzeului de Natură și Umanitate al Universității din Padova din Italia, această relicvă a lăsat loc de multe întrebări cu privire la datarea precisă a rămășițelor, mai ales în lipsa altor specimene similare găsite ulterior.

Ce s-a descoperit

O nouă analiză amănunțită a dezvăluit un fapt de-a dreptul surprinzător: culoarea închisă a fosilei nu este rezultatul materialului genetic conservat, ci este doar o vopsea neagră care acoperă câteva oase și rocă cioplită. "Conturul corpului acestui specimen fosil are aceeași culoare ca și țesuturile moi fosilizate autentice ale plantelor și, de asemenea, ale animalelor", a declarat autorul principal al studiului, Dr. Valentina Rossi. "Astfel, fără utilizarea tehnicilor de diagnosticare, a fost imposibil să identificăm corect materialul de culoare închisă".

Când specimenul a fost descoperit, în pirmă fază, cercetătorii au fost încântați de posibilitatea ca fosila să ofere o perspectivă în premieră asupra evoluției reptilelor. "Se credea că fosila este unică, deoarece nu existau alte exemple din aceeași zonă geografică și perioadă geologică cu o astfel de conservare la o vertebrată fosilă la acel moment", a declarat Rossi. Cu toate acestea, s-a constatat că pielea avea aceeași culoare cu cea observată la plantele fosile găsite în roci similare, a precizat Rossi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News