Capitala Coreei de Sud ia măsuri împotriva singurătății și izolării.

În fiecare an, mii de sud-coreeni - majoritatea bărbați de vârstă mijlocie - mor în liniște și singuri, rupți de familie și prieteni. Uneori durează zile sau chiar săptămâni până când cadavrele lor sunt găsite.

Acestea sunt „morțile solitare” ale țării, cunoscute sub numele de ”godoksa” în coreeană. Acestea fac parte dintr-o problemă mai mare a singurătății și izolării în întreaga țară, o problemă atât de presantă încât Guvernul face tot posibilul pentru a o combate.

În aglomerata capitală Seul, autoritățile municipale au anunțat săptămâna aceasta că vor cheltui 451,3 miliarde de woni (aproape 327 de milioane de dolari) în următorii cinci ani pentru „a crea un oraș în care nimeni să nu fie singur”.

Noile lor inițiative includ consilieri pentru singurătate disponibili la o linie telefonică de urgență 24/7, o platformă online pentru consiliere similară, precum și măsuri de monitorizare, inclusiv vizite și consultații în persoană, potrivit Guvernului metropolitan.

„Singurătatea și izolarea nu sunt doar probleme individuale, ci sarcini pe care societatea trebuie să le rezolve împreună”, a declarat primarul Seulului, Oh Se-hoon, într-un comunicat de presă. Orașul își va „mobiliza toate capacitățile municipale” pentru a ajuta persoanele singure să se vindece și „să revină în societate”, a adăugat el.

Orașul intenționează, de asemenea, să introducă servicii psihologice extinse și spații verzi; planuri nutriționale de masă pentru rezidenții de vârstă mijlocie și vârstnici; un „sistem de căutare” dedicat pentru a identifica rezidenții izolați care au nevoie de ajutor; și activități care să încurajeze oamenii să se aventureze afară și să intre în contact cu alții, cum ar fi grădinăritul, sportul, cluburile de lectură și altele.

Experții au salutat măsurile, dar spun că trebuie făcut mai mult - în parte pentru că singurătatea în Coreea este legată de anumite părți unice ale culturii coreene care sunt dificil de schimbat.

„Singurătatea este o problemă socială semnificativă în acest moment, astfel încât eforturile sau politicile de abordare a acesteia sunt absolut necesare”, a declarat An Soo-jung, profesoară de psihologie la Universitatea Myongji - avertizând, totuși, că ”trebuie să se analizeze cu atenție cât de eficient vor fi puse în aplicare aceste măsuri”.

Singurătatea cauzează decese

Problema singurătății a atras atenția la nivel național în ultimul deceniu, odată cu creșterea numărului de probleme conexe - cum ar fi tinerii care se retrag din lume și își petrec zilele izolați acasă, adesea luni la rând. Fenomenul, cunoscut sub termenul japonez „hikikomori”, a devenit din ce în ce mai frecvent; conform unei estimări, Coreea de Sud avea până la 244000 de astfel de recluziuni în 2022.

De asemenea, numărul deceselor cauzate de singurătate a crescut, ajungând la 3661 anul trecut, față de 3559 în 2022 și 3378 în 2021, conform celor mai recente cifre ale Ministerului Sănătății și Protecției Sociale al Coreei de Sud, publicate săptămâna trecută.

O parte a acestei creșteri ar putea fi noua definiție, mai largă, dată de Minister pentru „moarte solitară”. În timp ce în anii precedenți cadavrul trebuia să fie găsit doar după „o anumită perioadă de timp” pentru a fi calificat drept „moarte solitară”, termenul se aplică acum oricărei persoane care trăiește în izolare socială, izolată de familie sau rude, și moare din cauza sinuciderii sau a unor boli.

Un alt factor din spatele acestei creșteri ar putea fi criza demografică a țării. Îmbătrânirea populației și scăderea ratei natalității înseamnă că, în ultimii ani, numărul deceselor a fost în mod constant mai mare decât cel al nașterilor. Rata generală a mortalității în Coreea de Sud este în creștere - și aceasta include decesele solitare.

Cu toate acestea, cifrele vorbesc despre o problemă mai mare care pare să afecteze cel mai mult bărbații de vârstă mijlocie și vârstnicii.

Conform Ministerului, peste 84% dintre decesele cauzate de singurătate înregistrate anul trecut au fost la bărbați, de peste cinci ori mai multe decât la femei. Bărbații între 50 și 60 de ani au reprezentat mai mult de jumătate din grupul total, ceea ce îi face „deosebit de vulnerabili la riscul de a muri singuri”.

Singurătatea în Coreea de Sud

Singurătatea nu este specifică Coreei de Sud și „este greu de spus că coreenii sunt mai singuri decât alții”, a declarat An, profesoara de psihologie. Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați ce îi face să se simtă singuri, „există unele diferențe față de alte țări”, a spus ea.

În unele culturi singurătatea este văzută ca un sentiment care apare „atunci când relațiile nu sunt satisfăcătoare”, a spus An. „În Coreea, oamenii spun că se simt foarte singuri atunci când simt că nu sunt suficient de valoroși sau nu au un scop”, a mai precizat An.

Acest sentiment a fost preluat și de alți experți - unul dintre aceștia declarând anterior pentru CNN că mulți coreeni mileniali și din generația Z sunt sensibili la critici, fiind în același timp excesiv de autocritici și temându-se de eșec.

Un studiu din luna iunie a acestui an a constatat că epidemia de singurătate reflectă nuanțele culturii coreene, care „pune accentul pe orientarea relațională” - sau pe faptul că oamenii se definesc în raport cu cei din jur. Ca urmare, sud-coreenii pot simți o singurătate profundă sau un sentiment de eșec dacă au impresia că nu au „un impact semnificativ asupra celorlalți sau asupra societății”, se arată în studiu.

Aceasta este o diferență majoră față de alte țări, potrivit lui An. Coreenii pot avea o viață socială înfloritoare și legături strânse cu ceilalți, dar se pot simți totuși singuri „atunci când se compară cu ceilalți și se întreabă dacă sunt utili, contribuie suficient la societate sau rămân în urmă”.

Studiul a identificat, de asemenea, alți factori, cum ar fi creșterea numărului de gospodării formate dintr-o singură persoană, declinul interacțiunilor sociale în afara muncii și a familiei, dominația social media și modul în care aceasta favorizează sentimentele de inadecvare, precum și cultura competitivă a Coreei de Sud, „orientată spre realizări”, care generează sentimente de singurătate în rândul celor care nu își ating propriile obiective.

„Când toți urmărim excesiv aceleași valori, ajungem să ne pierdem pe noi înșine”, a spus An. „Societatea noastră cere o viață socială foarte colectivă, dar adesea nu respectă individul”, a mai explicat An - ceea ce înseamnă că oamenii se luptă să facă față singurătății sau sentimentului de eșec.

”Epidemie de singurătate și izolare”

Autoritățile sud-coreene au lansat diverse inițiative de-a lungul anilor pentru a combate această problemă, inclusiv Legea privind Prevenirea și Gestionarea Morții Solitare, care a solicitat Guvernului să elaboreze un plan cuprinzător de prevenire și un raport de situație la cinci ani.

În 2023, Guvernul a adoptat un amendament prin care unii tineri izolați sunt eligibili pentru sprijin financiar, inclusiv până la 650000 de woni (475 de dolari) pe lună pentru cheltuielile de întreținere, pentru a-i ajuta să „reintre în societate”.

Coreea de Sud nu este singură în această luptă.

Japonia, unde tendința ”hikikomori” a fost pentru prima dată recunoscută și studiată în profunzime, a numit un ministru al Singurătății și Izolării în 2021. În anul următor, Guvernul a lansat un plan intensiv de contramăsuri, inclusiv un serviciu de consultanță 24/7 și extinderea programelor de consiliere și asistență socială.

Alte țări, inclusiv Regatul Unit, au numit în mod similar miniștri ai singurătății. Chirurgul general al Statelor Unite a avertizat cu privire la o „epidemie de singurătate și izolare” într-un aviz din 2023, solicitând măsuri precum construirea unei infrastructuri sociale mai puternice și reglementarea platformelor online.

Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a lansat o comisie pentru combaterea singurătății în 2023, numind-o o „amenințare urgentă pentru sănătate”.

An a declarat că are „îndoieli cu privire la faptul că simpla extindere a conexiunilor fizice va rezolva în mod fundamental problema singurătății... Nu este ceva ce poate fi ușor schimbat printr-o singură politică”.

Deoarece sunt în joc factori complecși, specifici din punct de vedere cultural, poate fi nevoie de o schimbare mai amplă, astfel încât indivizii să poată „dezvolta puterea de a fi singuri și de a se confrunta cu ei înșiși”, a spus ea.

„Trebuie să cultivăm capacitatea de a avea grijă atât de noi înșine, cât și de ceilalți. Dar viața noastră în societate este atât de grea, încât se pare că nu avem timp nici măcar să avem grijă de noi înșine”, a mai spus profesoara de psihologie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News