Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
O chestiune despre care doar rapoartele vorbesc. Sinuciderea în rândul tinerilor — a doua cauză de deces din UE, după accidentele rutiere
Foto: Unsplash
Potrivit Raportului UNICEF "Child and adolescent mental health", din februarie 2024, sinuciderea rămâne a doua cauză principală de deces în cazul adolescenților cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. A doua cauză principală de deces este reprezentată de accidentele rutiere. Ce poate face tânărul? Cum ar putea un adult să gestioneze situația?
Sinuciderea este a doua cea mai comună cauză a decesului (după accidentele rutiere) în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani în UE, reprezentând aproximativ 1 din 6 decese (17%).
- În 2020, aproximativ 931 de tineri s-au sinucis în UE, echivalentul pierderii a aproximativ 18 vieți pe săptămână.
- Prevalența suicidului a scăzut în timp în UE - cu 20% mai puține cazuri în 2020 în comparație cu 2011.
- La momentul redactării (n.r., Raportului UNICEF), datele complete pentru 2021 erau disponibile doar pentru 25 de țări din UE. Numărul este ușor mai mare decât în 2020, dar se încadrează în intervalul de fluctuații evidente, astfel că nu există dovezi ale unei creșteri în anii de vârf ai pandemiei de COVID-19.
- Bărbații sunt mai predispuși să se sinucidă decât femeile. Aproximativ 70% dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani care se sinucid în UE sunt bărbați. Cu toate acestea, numărul sinuciderilor în rândul bărbaților este în scădere, în timp ce în rândul femeilor rămâne stabil, astfel încât diferența de gen se reduce.
***
Potrivit Mayo Clinic, numeroase probleme medicale, familiale și sociale pot crește vulnerabilitatea adolescenților la acest risc. A cunoaște semnele și factorii de risc ar putea ajuta la prevenirea unei tragedii și la oferirea sprijinului necesar pentru a salva vieți.
Mulți adolescenți care încearcă să se sinucidă sau se sinucid suferă de una sau mai multe tulburări mintale, acest fapt afectându-le capacitatea de a face față stresului specific vârstei. Dificultățile legate de respingere, eșecuri, despărțiri, probleme școlare sau conflicte familiale pot părea adesea insurmontabile.
Deși adolescenții pot face față evenimentelor stresante fără a recurge la auto-vătămare sau sinucidere, există anumiți factori de risc care pot crește vulnerabilitatea acestora:
- probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea bipolară;
- schimbări legate de pubertate sau afecțiuni medicale cronice;
- consumul de substanțe, cum ar fi alcoolul sau drogurile;
- istoricul familial de tulburări comportamentale, sinucidere sau comportamente auto-vătămătoare;
- expunerea la sinuciderea unui membru al familiei sau a unui prieten;
- abuzul fizic sau sexual, expunerea la violență sau bullying;
- accesul la obiecte vătămătoare, cum ar fi armele de foc sau medicamentele;
- pierderea unor persoane apropiate sau conflicte cu familia ori prietenii;
- risc crescut la adolescenții LGBTQIA+, care se confruntă cu bullying sau cu conflicte sociale și familiale;
- risc crescut la adolescenții care au avut tentative de suicid în trecut.
Cum ar putea un adult să gestioneze situația?
- discutați despre sănătatea mintală și sinucidere;
- întrebați direct dacă adolescentul pare trist, anxios sau copleșit;
- fiți atenți la semnele de avertizare;
- adolescenții care se gândesc la sinucidere dau adesea semnale pe care nu trebuie să le ignorați;
- încurajați socializarea;
- sprijiniți adolescentul să petreacă timp cu prietenii și familia;
- monitorizați utilizarea rețelelor sociale. Acestea pot fi o sursă de sprijin, dar și de presiuni sau de bullying;
- susțineți un stil de viață sănătos;
- ajutați-l să mănânce sănătos, să facă mișcare și să doarmă suficient;
- monitorizați medicamentele. Unele antidepresive pot crește riscul de gânduri suicidare la începutul tratamentului;
- asigurați-vă că armele, alcoolul și medicamentele sunt stocate în siguranță.
***
Ce poate face tânărul?
În România funcționează Alianța Română de Prevenție a Suicidului. Potrivit site-ului,
"Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară ne puteţi contacta în zilele de Vineri, Sâmbătă și Duminică, între 19:00 – 07:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email în formatul 24/7 la [email protected].
Te rugăm să verifici în căsuța de spam dacă nu primești răspuns în termen de maximum 2 zile lucrătoare".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
