Este adevărat: o masă poate fi înlocuită cu două banane. Acestea potolesc senzaţia de foame rapid şi, în acelaşi timp, sunt sursă de vitamine şi minerale care ne dau energie şi bună dispoziţie. Nu mai e un secret că bananele "ţin de foame" şi sunt bogate în vitaminele A, C, E, B1, B2 şi săruri minerale (fier, potasiu, magneziu, calciu, fosfor). Datorită conţinutului lor, bananele fac bine în stările de stres, în depresii sau în cazul suprasolicitării nervoase. Şi, mai ales, sunt săţioase, putând înlocui cu uşurinţă orice masă din zi.

Cercetătorii de la Universitatea Middlesex (Londra) au demonstrat, de asemenea, că bananele îi ajută pe elevi şi pe studenţi să se concentreze şi să asimileze informaţiile mai uşor tocmai pentru că oferă sentimentul plăcut de saţietate. Iar un om "bine mâncat", se ştie, poate gândi mai uşor, cu rapiditate şi are mintea clară. Acestora le sunt recomandate una-două banane pe zi în perioada examenelor. Proprietatea de stimulare a sistemului nervos se datorează vitaminelor şi mineralelor. Efect similar are şi o altă substanţă – triptofanul –, care se găseşte în banane şi care stimulează secreţia de serotonină (hormonul stării de bine) la nivelul creierului. Datorită efectului benefic asupra sistemului nervos, bananele sunt numite "fructul fericirii".

Bune pentru copiii anemici şi vârstnici

Comparativ cu alte fructe, bananele conţin mai puţină apă, dar mai mulţi carbohidraţi. Din cauza carbohidraţilor, bananele ajung la 116 calorii/100 g şi nu sunt indicate persoanelor care vor să slăbească. În timpul postului însă, două banane pot înlocui cu succes o friptură la grătar. 100 g banane conţin 42 mg magneziu şi 400 mg potasiu. Magneziul are un rol important în combaterea nervozităţii şi oboselii. Iar potasiul stimulează atât sistemul nervos, cât şi pe cel cardiovascular. "Datorită conţinutului de potasiu, bananele contribuie la normalizarea activităţii cardiace şi la menţinerea echilibrului lichidelor în organism. În bolile de inimă apar de multe ori edemele – retenţia de apă în ţesuturi – şi atunci sunt prescrise diuretice. Aceste medicamente elimină atât apa cât şi sărurile minerale din organism, în special potasiul. Deficitul de potasiu poate provoca tulburări cardiace, de aceea acestor bolnavi li se recomandă suplimentarea dietei cu potasiu din fructe şi legume crude", ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru recomandă aceste fructe şi ca adjuvant în cazul anemiei atât la copii, cât şi la vârstnici. "Bananele conţin 400 mg potasiu/100 g. Datorită potasiului, bananele contribuie la normalizarea activităţii cardiace şi la menţinerea echilibrului lichidelor în organism", spune prof. dr Gh. Mencinicopschi.

Au la fel de mulţi carbohidraţi ca şi mâncărurile "grase"

O banană face cât un sandviş cu salam sau un hotdog, spun deseori medicii atunci când încearcă să convingă pacienţii cu vârste mici să mănânce mai multe fructe. Şi, pe bună dreptate, la cât de multe beneficii aduce sănătăţii, în lipsa grăsimilor de origine animală. Bananele coapte conţin de două ori mai mulţi carbohidraţi şi de trei ori mai mult fosfor şi fier decât merele. Din cauza conţinutului ridicat de carbohidraţi, bananele sunt contraindicate persoanelor care suferă de diabet. Nutriţioniştii recomandă aceste fructe şi persoanelor care vor să se lase de fumat. Două-trei banane zilnic le ajută să treacă mai uşor peste lipsa nicotinei. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să mâncăm banane şi când nu mai ţinem post şi revenim la meniurile cu carne, mezeluri, ouă, lactate, unt şi dulciuri. Aceste alimente cresc aciditatea mediului intern. Aciditatea poate fi ţinută sub control dacă mâncăm alimente alcaline, aşa cum sunt bananele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News