Rezultatele recensământului din 2021, publicate joi, au arătat că 45,7% dintre locuitori sunt catolici sau din mediul catolic, comparativ cu 43,48% din medii protestante sau creștine. Cifrele recensământului din 2011 erau 45% catolici și 48% protestanți. Niciunul dintre blocuri nu este, însă, majoritar.

Înclinarea demografică era așteptată, dar aceasta va oferi în continuare un impact psihologic unioniștilor, care timp de decenii s-au bazat pe o majoritate protestantă care, teoretic, proteja poziția Irlandei de Nord în Regatul Unit.

Diarmaid Ferriter, istoric și autor, a spus: „A trecut mult timp. Au fost deja martori la pierderea supremației lor politice. A vedea și pierderea supremației lor numerice este o altă lovitură.”

Ratele mai mari ale natalității în rândul catolicilor au redus treptat decalajul, o măsură atent urmărită, deoarece aceștia au avut tendința de a se identifica ca irlandezi, în timp ce protestanții au avut tendința să se identifice ca britanici. Totuși, fondul religios și identitatea politică nu se mai transferă automat la modelele de vot, a spus Ferriter.

În ultimele alegeri, sprijinul pentru partidele naționaliste și unioniste a crescut la aproximativ 40% pentru fiecare parte, lăsând la mijloc 20% dintre alegători care sunt nealiniați și resping etichetele sectare tradiționale. Sondajele de opinie arată în mod constant că mai mulți oameni sunt în favoarea rămânerii în Marea Britanie – invocând taxele și Serviciul Național de Sănătate, printre alte motive – decât unirea cu Irlanda.

În orice caz. recensământul, primul de la Brexit, a arătat o slăbire a identității britanice. Aproximativ 31,86% s-au identificat doar ca britanici, 29,13% s-au identificat doar ca irlandezi și 19,78% doar ca irlandezi de Nord. În 2011, cifrele erau de 40% doar britanici, 25% doar irlandezi și 21% numai irlandezi de nord.

Datele despre fondul religios sunt într-un contrast puternic cu întemeierea statului în 1921, când Marea Britanie a desprins șase județe din restul Irlandei pentru a crea o entitate cu o majoritate protestantă de două treimi, scrie The Guardian.

Regele Charles al III-lea a mulţumit publicului pentru sprijinul manifestat de la moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a

În timp ce doliul naţional care a urmat decesului suveranei se apropie de final, noul rege le-a mulţumit într-un comunicat 'tuturor acestor nenumărate persoane' care şi-au manifestat sprijinul.

La Londra, Edinburgh, Hillsborough şi Cardiff, noi (el şi soţia sa) am fost emoţionaţi peste măsură de toţi cei care şi-au dat osteneala să vină să aducă un omagiu serviciului întregii vieţi al iubitei mele mame, regretata regină', el a scris el.

Mai devreme în cursul serii, la orele 20.00 (19.00 GMT), Regatul Unit a a păstrat un minut de reculegere în memoria Reginei Elisabeta a II-a. Guvernul britanic a invitat publicul să participe la un Moment Naţional de Reculegere acasă, în pragul uşii sau pe străzi, ori la evenimente ale comunităţii şi priveghi. Suverana, care a murit la 96 de ani, a fost extrem de populară după 70 de ani de domnie, o longevitate fără precedent în istoria Marii Britanii (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News