Descoperirile ştiinţifice se produc într-o continuă creştere şi sunt foarte diversificate. În fiecare zi primim fel de fel de informaţii captivante cu privire la domenii care mai de care mai interesante. Mai jos am creat o selecţie a celor mai importante descoperiri rezultate în urmă cercetărilor ştiinţifice pe diferite domenii, în decursul acestei luni.

Spaţiu

Pe domeniul spaţial, la începutul lunii iunie s-a făcut public un studiu care oferă noi date cu privire la Pluto, mai exact despre sistemul de luni al acestei planete, informează AGERPRES. Astfel, în urma studiului s-a descoperit cum că patru dintre sateliţii naturali ai planetei pitice ar avea o evoluţie haotică pe orbită. Aceştia ar fi rostogoliţi şi răsturnaţi sub influenţa lui Pluto şi a lui Charon, satelitul său principal. "Este ca şi cum Pluto şi Charon ar fi două greutăţi la un capăt şi altul al unei bare de haltere, două greutăţi foarte inegale, iar în plus întreaga halteră se şi învârte. Celelalte patru luni reacţionează la câmpurile gravitaţionale ale ambelor obiecte", a explicat astronomul Mark Showalter, de la SETI Institute în Mountain View, California, coordonatorul al studiului realizat alături de colegul său de la Universitatea din Maryland, Douglas Hamilton. Studiul a fost publicat în ultimul număr al revistei Nature şi poate fi de mare folos astronomilor care încearcă să înţeleagă mai bine modul de formare al lui Pluto, dar şi anturajul său de sateliţi. În acelaşi timp, informaţiile cuprinse în studiu oferă şi noi date despre originile sistemului nostru solar.

 În cea de-a doua jumătate a lunii iunie, noi date despre planeta Ceres au fost făcute publice de NASA. Spre aceasta se îndreaptă sonda spaţială Dawn. Planeta Ceres este cel mai mare obiect din centură de asteroizi dintre planetele Marte şi Jupiter, iar misterele care gravitează în jurul ei se adâncesc tot mai mult pe măsură ce sonda se apropie. Nu numai existenţa unor pete strălucitoare de pe suprafaţa satelitului i-a uimit pe cercetători, dar şi identificarea unei formaţiuni geologice care pare să semene cu o piramidă, a anunţat NASA. Sonda Dawn este concepută în aşa fel încât să îi ajute pe oamenii de ştiinţă în identificarea mineralelor de la suprafaţa planetoidului, dar şi de ce natură sunt acestea fiind dotată cu un set de instrumente capabile să analizeze lumina reflectată de planeta pitică Ceres. Conform primelor ipoteze, s-ar crede că petele strălucitoare sunt defapt apă îngheţată sau sare. Însă, unele ipoteze care susţin că aceste pete ar fi de origine vulcanică sau ar indica existenţa unor gheizere la suprafaţă planetei prind contur din ce în ce mai mult. Un alt mister care nu s-a desluşit încă, s-a format după apariţia unei fotografii cu o formaţiune ce pare a fi un "munte" izolat de la suprafaţă lui Ceres. Se estimează că altitudinea sa ar fi de aproximativ 4.800 de metri şi ar avea forma unei piramide care se distinge destul de bine pe o zona plană de la suprafaţa lui Ceres.

 La finele lunii iunie, a fost anunţată prelungirea misiunii sondei Rosetta, aflată pe orbita cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, până în septembrie 2016. Anunţul a fost făcut de ESA, conform AGERPRES. În mod normal misiunea trebuia să se încheie anul acesta în decembrie însă la sfârşitul drumului său, sonda se va prăbuşi cel mai probabil pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, fapt ce va duce la dereglarea sa din lipsă de suficientă energie solară.

 Tehnologie

În ceea ce priveşte tehnologia, la începutul lunii, o echipa de cercetători sud-coreeni a făcut publică descoperirea unei soluţii inovative de stocare a energiei bazată pe o materie primă greu de crezut că ar putea fi functională şi anume: chiştocurile de ţigară. Aceştia au motivat alegerea făcută explicând că anumite fibre folosite pentru reţinerea unor particule periculoase pentru sănătate se află în filtrele de la ţigări. Cercetătorii din Coreea de Sud au modificat fibrele de acetat de celuloză, cu ajutorul procesului de piroliză. Materialul nou obţinut ameninţă deja celebra baterie Tesla fiind format din carbon ce poate fi folosit pentru a stoca energie cu aplicaţii pe mai multe dispozitive.

 Începutul lunii iunie a mai adus o informaţie preţioasă cu privire la noul sistem de protejare a cardurilor bancare cu nanospirale din aur. Descoperirea a fost făcută şi dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, numind-o "spirala lui Arhimede". Această "spirală" este defapt o curbă plană cu trei rotaţii de 360 de grade care produce lumina albastră pe unitatea de volum de patru ori mai mult decât amplificatoarele de frecvenţa folosite în prezent. Spiralele ar putea fi imprimate pe monede, cărţi de identitate, etc., prevenind astfel falsificarea.

 Planetă

Un advertisment îngrijorător a fost făcut la începutul lunii de oamenii de ştiinţă cu privire la ameninţările care planează asupra biodiversităţii marine. Habitatele marine vor avea de suferit importante schimbări de biodiversitate astfel încât unele specii marine care au nevoie de ape mai reci pentru a supravieţui vor migra sau vor dispărea definitiv, fiind înlocuite cu altele mai bine adaptate la ape mai calde. Acest proces ar putea atrage după sine şi importante consecinţe economice în ceea ce priveşte pescuitul.

 La mijlocul lui iunie a fost făcută publică o informaţie conform căreia vârful Everest, cel mai înalt punct de pe Pământ, s-a deplasat în ultimii 10 ani cu 40 de centimetri în direcţia nord-est. Vârful Everest are o altitudine de 8.848 m iar în acest timp înălţimea sa a crescut cu trei centimetri. Evoluţiile celui mai înalt vârf de pe planetă au început să fie controlate în urmă cu mai bine de un deceniu, de către Administraţia Naţională de Cartografie şi Informaţii Geologice din China.

 În a două jumătate a lunii, un alt anunţ a atras atenţia asupra epuizării mult prea rapide a rezervelor subterane de apă ale Terrei. Situaţia este îngrijorătoare, aceste rezerve subterane asigurând 35 % din apa folosită de întreagă omenire. Schimbările climaterice şi creşterea demografică contribuie în fiecare zi la accentuarea fenomenului, avertizează experţii.

 Istorie şi Arheologie

 O descoperire extraordinar de importantă pentru arheologie a fost anunţată la începutul lunii iunie când, în Egipt, au fost găsite şase morminte mai vechi de 2.5000 de ani, conţinând mumii tot atât de antice. Mumiile au fost descoperite în nişte sarcofage realizate din piatră şi lemn, în urma unor săpături arheologice efectuate în împrejurimile mausoleului lui Agha Khan al III-lea. Lângă mumii au mai fost găsite şi statui din argilă şi lemn dar şi câteva amulete.

 O altă descoperire importantă a fost făcută în Peru, odată cu începutul lunii iunie. S-au găsit trei statuete antropomorfe precolumbiene mai vechi de 3.800 de ani în situl arheologic antic Vichama. Statuetele de lut reprezentând nobilimea din epoca, au fost sculptate în forma unui bărbat şi a unei femeie, ambii goi, vopsiţi în alb, roşu şi negru. O altă statuetă găsită în situl de pe coasta peruană reprezintă o preoteasa vopsită în alb cu buline roşii.

 În cea de-a două parte a lunii au fost făcute publice rezultatele unui studiu conform căruia a existat o perioada de încrucişare între primii oameni din Europa şi cei din Neanderthal. Cercetarea a fost realizată pe baza fosilei unui maxilar al unui om modern descoperit în Peştera cu Oase din sud-vestul ţării noastre. Analiza comparativă de material genetic a modificat datele existente până acum care susţineau că cele două specii s-ar fi încrucişat mult mai târziu.

 Medicină

 În urmă unui studiu coordonat de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) şi publicat la începutul lunii iunie, s-a demonstrat că femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani, care merg la medic pentru a efectua mamografii la interval de doi ani, reduc cu 40% riscul de a muri de cancer de sân. Studiul a fost efectuat de experţi din 16 ţări, pe zeci de studii de observare.

 O nouă analiză de sânge aflată încă în perioada de testare, a oferit deja date importante potrivit unui anunţ făcut tot la începutul lui iunie. Această analiză de sânge ar dezvălui toate virusurile cu care am fost infectaţi de-alungul vieţii, proces realizat cu ajutorul memoriei imunologice a fiecărui organism uman.

 Fizică

 În luna iunie, acceleratorul de particule de la CERN a intrat într-o nouă perioadă de experimente. Cercetările aflate în derulare se concentrează pe obţinerea unor date cât mai concrete cu privire la materia întunecată, despre care se crede că ar constitui 83% din materia Universului şi 23% din energia sa. Cu atât mai mult, fizicienii şi oamenii de ştiinţă vor să răspundă şi la întrebarea legată de explozia primordială care a dus la apariţia Universului (Big Bang) şi care ar fi trebuit să producă materie şi antimaterie în cantităţi egale.

 Conform AGERPRES, în prima jumătate a lunii iunie, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU), au realizat un experiment uluitor prin care au demonstrat că timpul poate merge şi înapoi, viitorul poate influenţa trecutul iar realitatea nu există decât când vorbim despre ea sau aducem o observaţie asupra ei. Încă din 1978, americanul John Wheeler a conceput un experiment, aşa-numitul "Experiment cognitiv al alegerii întârziate", pus în practică şi azi prin care s-au obţinut rezultate de-a dreptul bizare la care oamenii de ştiinţă nu au găsit încă o explicaţie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News