Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Noutățile anului universitar. Ce înseamnă învățământul dual sau doctoratul profesional
Sursa: Pexels
Care sunt noutățile legislative aduse de acest an universitar? Ce înseamnă, de pildă, învățământ dual? Studenții au, de acum, posibilitatea de a opta pentru doctoratul profesional, pe lângă cel științific și de cercetare.
"Ne referim la noutățile (n.r., din acest an universitar), la schimbările și evoluțiile pe care această legislație (n.r., Legea nr. 199/2023 a învăţământului superior, printre altele) le aduce în domeniul învățământului superior", începe prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Introducerea doctoratului profesional
"O să mă refer în primul rând la domeniul programelor de studii, care-mi este mie mai apropiat. Această nouă lege prevede posibilitatea învățământului dual. Această nouă lege prevede doctoratul profesional, pe lângă doctoratul științific și de cercetare.
În această nouă lege sunt prevăzute forme ale programelor integrate, europene, lucru care este favorabil pentru universitățile noastre, care sunt parte din consorții internaționale importante.
Această lege modifică un pic în ceea ce privește criteriile de admitere la facultăți, criteriile legate de finalizarea studiilor și, în domeniul resurselor umane sunt, de asemenea, schimbări foarte importante.
Dar cele mai mari schimbări cu impact asupra studenților, asupra viitorilor studenți, sunt legate de programele duale. Unele universități din țară au și început în domeniul programelor duale să se dezvolte.
(N.r., Noutățile) Sunt legate de învățământul de scurtă durată, sub diferite aspecte, de acest doctorat profesional, care poate fi și la forma fără frecvență și de o formă de pregătire, de certificare pentru profesia didactică: se desființează masteratul didactic, așa cum era el prevăzut în Legea nr. 1/2011 a educației naționale. Apare o formă de pregătire, de certificare: atât de un an, cât și de un an și jumătate", spune prof. univ. dr. habil. Laura Comănescu, prorector Programe de studii și practica studenților, Universitatea din București.
"Foarte sugestivă și utilă imagine. Îl rugăm pe domnul prorector să începem cu învățământul dual. Se vorbește de învățământ dual, de învățământ preuniversitar și de cel universitar. Ce este învățământul dual și ce își propune?", întreabă prof. univ. dr. Sorin Ivan.
În România, învățământul dual este o noutate
"Învățământul dual (...) este o noutate, dar trebuie să vedem ce înseamnă învățământul dual și cum se manifestă el la nivelul celorlalte țări din Uniunea Europeană. Eu cred că înainte să vorbim de învățământ dual, trebuie să vedem ce tip de universități vrem să facem în România. Eu cred că învățământul dual este specific unor țări cum ar fi Germania, cum ar fi Elveția, cum ar fi Austria, unde sectorul economic este foarte dezvoltat, iar relația între universitate și business și industrie sunt legate.
În România este o noutate. Cred eu că este binevenită, dar nu putem să amestecă. Atâta timp cât facem universități de cercetare avansate, nu putem spune că putem face învățământ dual în aceste mari universități. Unii pot face acest lucru: legea nu interzice.
Eu aș merge pe ideea cum e în Germania, pentru că tot am luat modelul din Germania sau modelul din Austria sau în Elveția. Acolo sunt universități de cercetare, care fac numai cercetare (sunt câteva, le numeri pe degete), iar statul german sau landul german investește foarte mult în cercetare și universități de știință aplicate, unde este învățământul dual.
Noi (n.r., adică România) încercăm acum să amestecăm. Și atunci eu cred că este binevenit acest sistem de învățământ dual pentru universitățile la nivel local, regional, care nu sunt atât de bine plasate din punct de vedere al cercetării științifice.
Cred că marile universități din România trebuie să meargă pe învățământ de cercetare elitist, într-un fel sau altul (...). Noi am avut o discuție la nivelul universității noastre. Decizia a fost să nu începem învățământul dual la ASE și cred eu că trebuie să ne axăm pe investiții în capitalul uman pentru cercetare, pentru că universitățile din România au rămas în urmă.
Dacă vă uitați cu atenție în clasamentele internaționale care contează (de exemplu în Shanghai), nu mai avem nicio universitate în primele 1000. Dacă vă uitați în Polonia au șase (n.r., la fel), dacă vă uitați în Cehia, în Slovacia. Și atunci ce facem?
Eu vreau să am niște universități care duc mai departe pregătirea în anumite domenii-cheie: că este în matematică, este în fizică, este în economie. Asta nu înseamnă că nu avem nevoie de învățământ dual (...)", arată prof. univ. dr. habil. Constantin Marius Profiroiu, prorector Relații Internaționale, Academia de Studii Economice.
Mai multe informații, la DC Edu:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
