"Controversele privind pensiile speciale ale primarilor şi pericolul iminent pentru patrimoniul local obligă Avocatul Poporului să dea curs cererii societăţii civile de a trimite Codul la controlul constituţional. În lipsa unei acţiuni ferme, în forma actuală a Codului, toţi şefii din administraţia locală vor primi pensii pentru care nu au cotizat. Prevederea li se aplică tuturor primarilor şi viceprimarilor care au ocupat aceste funcţii începând cu 1994. De pensii speciale vor beneficia chiar şi aleşii locali condamnaţi definitiv, cu excepţia faptelor de corupţie", se arată într-un comunicat al Comunităţii Declic.
Potrivit sursei citate, noul Cod "pune în pericol" şi patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale. "Unul dintre cele mai controversate articole este cel care prevede că deciziile privind patrimoniul pot fi luate doar prin votul a 50%+1 din numărul consilierilor locali în funcţie, nu prin votul a două treimi, ca până acum", menţionează Declic.
Cei 15.000 de cetăţeni care au semnat petiţia "Renate Weber, fii avocatul poporului, nu al baronilor locali" solicită un răspuns clar şi ferm din partea Avocatului Poporului, care de aproape 2 luni susţine că analizează OUG prin care a fost emis noul Cod Administrativ, relevă sursa citată.
"O sumă colosală pe care Guvernul ar putea să o folosească"
Conform unui calcul independent făcut de Cătălin Teniţă, de la Geeks for Democracy, pensiile speciale pentru şefii din administraţiile locale ar putea ajunge anual la 120 de milioane de euro, "o sumă colosală pe care Guvernul ar putea să o folosească pentru construirea de spitale sau sute de şcoli", a adăugat Comunitatea Declic.
Avocatul Poporului comunica pe 19 iulie că examinează prevederile Codului administrativ conţinute în OUG 57/2019, iar concluziile analizei de constituţionalitate vor fi comunicate atât petenţilor, cât şi societăţii civile.
Avocatul Poporului examinează constituţionalitatea actului normativ criticat, din perspectiva rolului său constituţional de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Analiza sesizărilor prin care sunt invocate argumente de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă presupune parcurgerea unui act normativ extrem de complex (638 de articole prin care sunt aduse modificări consistente cadrului legal) şi identificarea eventualelor vicii de constituţionalitate prin raportare la legislaţia incidentă asupra căreia operează modificări actul normativ. Este o activitate laborioasă, care necesită timp, cu atât mai mult cu cât presupune şi analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, preciza AP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Cum e corect: Paște sau Paști. Mulți români credeau că zic greșit