Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Nota discordantă pe care o face Rusia și în materie bisericească, nu doar politică. Subiect trecut cu vederea în presă, explicat de Ciachir
Sursă foto: Kremlin
Scriitorul și publicistul Dan Ciachir a exemplificat nota discordantă pe care o face Rusia și în materie bisericească, nu doar politică.
„Există o biserică ortodoxă universală, care s-a constituit în urma Marii Schisme din 1054. Această biserică are o unitate a sa, dar este o biserică sobornicească, ceea ce în limba veche slavonă înseamnă unitară, la un gând, la un pas. Ea nu are o conducere centralizată, precum este Papa, capul Bisericii Catolice, unde el numește cardinali, or aici totul se alege. În fruntea acestei biserici se află un patriarh ecumenic, mai mult simbolic. Ce înseamnă un patriarh ecumenic?
În primul mileniu însemna patriarh a tot pământul în care se afla biserica. În fruntea acestei biserici se afla, un conducător, un simbol al coeziunii, patriarhul ecumenic, care se află la Constantinopol. Timp de un mileniu a fost un patriarh ecumenic grec pentru că acolo era teritoriu grecesc. De aceea, biserica grecească nu are un patriarh, ci un arhiepiscop al Atenei pentru că patriarhul grec adevărat este la Constantinopol, care a rămas și după 1453, când a căzut Constantinopolul sub turci. Un mare istoric britanic spune că, de fapt, Imperiul Otoman a salvat Biserica Ortodoxă pentru că, altminteri, putea fi absorbită de catolicism.”, a declarat Dan Ciachir, pentru DC News.
„Biserica ortodoxă a devenit autocefală în urma acordului dat de patriarhul ecumenic de la Constantinopol. Când s-au înființat bisericile autocefale, Patriarhia ecumenică era considerată biserică mamă. În 1359, patriarhul ecumenic îl trimite pe mitropolitul de la Vicina să conducă o mitropolie în Țara Românească, care va avea un sediu la Curtea de Argeș. Moldova are, la rândul ei, un mitropolit, rudă cu mușatinii care începe la 1400. Sigur că exista viață bisericească la noi și înainte de acest fapt.”, a declarat Dan Ciachir.
„În anul 1589, Biserica Ortodoxă Rusă devine autocefală, recunoscută de Patriarhia Constantinopolului, cu rang de patriarhie pentru că avea un teritoriu destul de mare. Rușii au fost încreștinați de cneazul Vladimir în anul 988. Sigur că ei se socoteau puterea protectoare a creștinilor și în secolul al 19-lea, din răsăritul Europei, dar numai protectori nu au fost. Noi ne-am dobândit autocefalia în 1885, dată de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. În 1925, Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rang de Patriarhie. După căderea regimurilor comuniste, Ucraina voia independență, autocefalie și patriarhie. Această autocefalie o putea da Biserica Rusiei, dar care nu era biserică-mamă. Prin urmare, au fost discuții, tergiversări, care au durat mult. De asemenea, au fost discuții cu Mitropolia Basarabiei, care a fost sugrumată, printr-un ordin politic în 1944. Sudul Basarabiei, care este acum în Ucraina, bunicul meu a fost în Episcopia Cetatea Albă, de exemplu și apoi în 1944 a trebuit să plece”, a punctat Dan Ciachir.
„Și totul a rămas în coadă de pește până s-a făcut o nouă Mitropolie a Basarabei care ține de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dar cu mai puține parohii, în raport cu Biserica Ucrainei, unde 10 milioane de locuitori au rămas cu Moscova, ceilalți au înființat o Patriarhie, dar care nu avea temei jurisdicțional. Ei bine, acest temei l-a primit în ianuarie 2019 și l-a dat Patriarhia Ecumenică, instanța cea mai înaltă. Și de aici, ura rușilor pe patriarhul ecumenic.”, a menționat Dan Ciachir.
„Înainte de povestea cu Ucraina, are loc un Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe Universale în Creta pentru că toți ortodocșii formează o Biserică Universală. La acestă întâlnire din 2016, nu au participat ostentativ Biserica Ortodoxă Rusă. Celelalte biserici care nu au participat au fost Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Ortodoxă a Georgiei. Temele de discuție au fost de ordin teologic, dar și misiunea bisericii în lume, familia, educația, precum și biserica în fața provocării contemporane, globalizării, mărturisire și dialog. Asta a dăunat foarte mult unității bisericii pentru că era o abordare a Bisericii Ortodoxe Universale, dar și ca un semnal de unitate, în cele 14 biserici auto-cefale.”, a spus Ciachir.
„Furia foarte mare este pe atitudinea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol cu care merge majoritatea bisericilor ortodoxe, dar nu putem vorbi de o fractură, de o ruptură. Rusia ar vrea să nu fie doar o biserică simbolică. Mai mult, atitudinea lor subminează autoritatea Bisericii Ortodoxe Universale pentru că ar vrea ei să răstoarne o ordine, o ierarhie, într-un mod necanonic. Biserica nu este politică, este spirituală. Este a Lui Dumnezeu, nu a cezarului. Nu s-a discutat foarte mult despre lucrul acesta de discordanță pe care Rusia îl manifestă și în materie bisericească chiar de la începutul anilor 1990.”, a concluzionat Dan Ciachir.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
biserica ortodoxa rusa
constantinopol
dan ciachir
nota discordanta
patriarhie ecumenica
rusia
