Norvegia nu le va mai acorda azil tuturor ucrainenilor. Ce condiții pune guvernul de la Oslo

Guvernul norvegian a anunțat recent că nu va mai acorda automat azil tuturor cetățenilor ucraineni care ajung pe teritoriul țării, alegând în schimb să examineze individual cererile celor care vin din regiunile vestice ale Ucrainei. Această decizie reprezintă o schimbare semnificativă în politica de imigrație a Norvegiei, care, până acum, oferise protecție colectivă refugiaților ucraineni în urma invaziei ruse din februarie 2022.

În ultimii doi ani și jumătate, Norvegia, o țară cu o populație de aproximativ 5,6 milioane de locuitori, a primit peste 85.000 de ucraineni. Această cifră este considerabil mai mare decât numărul refugiaților acceptați de alte țări nordice, fapt ce a pus presiune pe infrastructura națională, în special în domeniile locuințelor, sănătății și educației.

După declanșarea războiului din Ucraina, Norvegia a adoptat o politică de „protecție colectivă”, acordând azil automat tuturor refugiaților ucraineni care soseau în țară. Această măsură a fost gândită pentru a facilita rapid procesul de relocare și pentru a răspunde crizei umanitare cauzate de conflictul armat. Cu toate acestea, autoritățile norvegiene au decis acum să limiteze acest proces automat, invocând atât presiunea pe resursele interne, cât și necesitatea de a alinia politica de imigrație la cea a altor state nordice.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Justiției, Emilie Enger Mehl, a explicat că Norvegia nu poate continua să primească un număr disproporționat de refugiați comparativ cu țări similare din regiunea nordică. Mehl a subliniat că, deși Norvegia va continua să sprijine ucrainenii care fug de război, nu este sustenabil ca aceasta să preia o sarcină disproporționată în raport cu alte națiuni vecine.

Noi criterii de acordare a azilului

De acum înainte, autoritățile norvegiene de imigrație vor analiza individual cererile de azil venite din șase regiuni din vestul Ucrainei, considerate sigure datorită distanței lor față de linia frontului. Aceste regiuni includ Lviv, Volynia, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Ternopil și Rivne, zone relativ izolate de conflictele intense din estul și sudul Ucrainei.

Guvernul norvegian a precizat că această decizie a fost determinată de necesitatea de a gestiona mai eficient numărul mare de refugiați care au solicitat azil în Norvegia. Creșterea cererilor de azil a generat dificultăți în orașele care se confruntă deja cu lipsuri de locuințe și probleme în accesul la servicii de sănătate și educație. Decizia de a evalua individual cererile de azil din regiunile vestice ale Ucrainei este o încercare de a reduce presiunea asupra acestor sisteme și de a concentra resursele acolo unde este cea mai mare nevoie.

Pe lângă provocările logistice, ministrul Mehl a menționat că există o creștere a numărului de bărbați, inclusiv a celor de vârstă militară, care solicită azil în Norvegia. În acest context, Ucraina se confruntă cu dificultăți în recrutarea soldaților necesari pentru a-și apăra teritoriul în fața ofensivei ruse. Situația complicată a acestor refugiați bărbați a ridicat întrebări legate de siguranța și nevoia de a echilibra sprijinul umanitar cu prioritățile de securitate națională și internațională.

Norvegia a înăsprit treptat condițiile de azil în ultimii doi ani, adoptând politici care să limiteze fluxul de refugiați. Una dintre aceste măsuri a fost și promovarea integrării prin muncă, autoritățile norvegiene dorind să încurajeze ucrainenii să devină activi pe piața muncii. De asemenea, se așteaptă ca noile criterii de acordare a azilului să contribuie la o distribuție mai echitabilă a refugiaților între țările europene, reducând în același timp presiunea asupra resurselor norvegiene.

Decizia guvernului norvegian reflectă o schimbare a dinamicii migrației în Europa și a modului în care statele membre gestionează criza refugiaților. Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, presiunile asupra sistemelor de imigrație și azil din Europa cresc, iar țări precum Norvegia sunt forțate să reevalueze modalitățile prin care pot oferi sprijin umanitar, menținând în același timp stabilitatea internă.

Totuși, această măsură ridică întrebări cu privire la viitorul celor care fug din regiunile vestice ale Ucrainei, în condițiile în care unele dintre aceste zone, deși relativ sigure, rămân expuse la riscuri potențiale cauzate de instabilitatea din restul țării. Modul în care Norvegia va gestiona aceste cereri de azil individuale va fi crucial pentru a determina dacă politicile sale vor putea răspunde atât nevoilor umanitare, cât și provocărilor interne.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News