Pe Drumul Național 1 s-au format ambuteiaje.

Centrul INFOTRAFIC informează că traficul este intens joi, 30 decembrie, pe DN1 Ploieşti – Braşov, pe Valea Prahovei. La Comarnic și Bușteni se circulă în coloană.

Potrivit sursei citate, se înregistrează valori crescute de trafic pe sensul de urcare către zona montană a DN 1 Ploieşti – Braşov, circulându-se astfel în coloană pe raza localităţii Comarnic şi a staţiunii Buşteni, judeţul Prahova.

Poliţiştii rutieri le recomandă conducătorilor auto să adapteze viteza de rulare, să-şi planifice foarte atent traseul pe care urmează să-l parcurgă, luând în considerare şi folosirea unor rute alternative, şi să-şi echipeze autovehiculele cu anvelope de iarnă, dacă urmează să circule pe tronsoane acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, scrie BizBrașov.

Șase rute care ocolesc aglomerația de pe Valea Prahovei. Pe unde mergi pentru o vacanță la ski fără nervi

 

La orice sfârşit de săptămână, dar mai cu seamă în perioada Sărbătorilor de iarnă, drumul către Braşov pe Valea Prahovei atinge apogeul aglomeraţiei. Însă către cea mai populară staţiune montană de la noi mai există încă alte şase rute – unele sunt cunoscute şi uşoare, altele – dificile şi nerecomandate atunci când ninge, dar toate oferă motive pentru opriri şi vizite în locuri speciale.

1. Ruta Bucureşti-Piteşti-Câmpulung-Bran-Braşov

Poate cea mai la îndemână rută către Braşov care să evite aglomeraţia tradiţională de pe Valea Prahovei este cea care începe pe autostrada A1 şi trece prin Piteşti şi Câmpulung pentru a coborî în depresiunea Braşovului din Bran. Distanţa este de aproximativ 280 de kilometri şi, în condiţii normale, călătoria din Bucureşti până la Braşov durează în jur de patru ore. Desigur, asta nu înseamnă că nu se impune nicio oprire, având în vedere că, odată ajunşi în Piteşti, întreaga călătorie începe să fie o rută turistică în sine.   

Pentru cine este dispus să părăsească drumul obişnuit şi să viziteze pentru câteva ore oraşul Piteşti şi satele din împrejurimi, obiectivele turistice aflate la dispoziţie îmbină istoria medievală a Ţării Româneşti cu cea modernă şi cu ultimele inovaţii tehnologice. Doar în oraşul Piteşti, dincolo de celebra Mănăstire Trivale, construită în lemn în secolul al XV-lea şi rezidită din piatră în timpul lui Constantin Brâncoveanu, se poate vizita unul dintre cele mai noi şi mai bine dotate planetarii din România, situat chiar în centrul municipiului. Tot în oraş poate fi vizitată şi Închisoarea din Piteşti, locul teribilelor experimente de reeducare comunistă desfăşurate între anii 1949 şi 1952. Chiar dacă muzeul memorial este închis pe perioada iernii, se pot organiza vizite din timp pentru grupuri de cel puţin zece persoane. 

Chiar lângă Piteşti, pe celălalt mal al râului Argeş, se pot vizita două locaţii centrale pentru istoria modernă a României. Chiar dacă oficial se numeşte Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, complexul muzeal aflat în satul Goleşti ascunde locul de desfăşurare a unor nesfârşite intrigi politice şi evenimente majore în centrul cărora s-a aflat familia de boieri Golescu. Conacul familiei a fost construit în anul 1640, dar clădirile şi decoraţiile poartă semnul influenţelor istorice succesive prin care a trecut Ţara Românească. Aici, în drumul său de la Düsseldorf către tronul României în anul 1866, Carol I a petrecut o noapte, iar cu 45 de ani înainte, într-un foişor care astăzi îi poartă numele, Tudor Vladimirescu era arestat de Eteria grecească pentru a fi ulterior asasinat. În apropiere poate fi vizitat şi domeniul unei alte familii centrale pentru istoria României moderne – astăzi în Ştefăneştii Noi –, domeniul familiei Brătianu a intrat în istoria României sub numele vechi al localităţii – conacul de la Florica. Pe lângă conac, însă, domeniul este un adevărat microcosmos al vieţii elitei politice româneşti din secolele trecute, având atât o fermă, cât şi o mică gară şi un observator astronomic. 

Oraşul Câmpulung nu se regăseşte prea des pe listele de oraşe care merită să fie vizitate în România, asta în ciuda unor monumente istorice care datează din perioada romană, prin Castrul Roman Jidova, şi continuă mai ales în perioada medievală. În Câmpulung se află şi Biserica Bărăţia, cel mai vechi lăcaş de cult al Diecezei catolice de Bucureşti, construită în secolul al XIII-lea într-o aşezare despre care istoricii notează că i-a adăpostit mult timp pe cavalerii teutoni responsabili cu apărarea trecătorii Rucăr-Bran.

CITEȘTE CONTINUAREA AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News