Ne temem de substanțele cancerigene din alimente, dar SFÂRȘITUL lumii poate veni de aici: În câteva zile, așa se poate răspândi
Autor: Anca Murgoci | Publicat pe: 09 oct 2020, 11:01
WhatsApp
Pământul are 45 milioane de secole, dar ce trăim astăzi, cu Covid-19, este unic. ”Este primul secol în care o specie, a noastră, deține atât de multă putere și este atât de dominantă încât are viitorul planetei în mâinile sale”, scrie prestigiosul astronom britanic Martin Rees în cartea „În viitor. Perspective pentru umanitate” .

”Ceea ce se întâmplă în acest secol se va simți mii de ani de acum încolo", spune el în cartea din 2018. De asemenea, el a zis, într-o discuție TED, că „ne îngrijorăm prea mult cu privire la riscurile minore: accidente de avion improbabile, substanțe cancerigene din alimente, doze mici de radiații... Dar noi și politicienii care ne guvernează trăim în negarea scenariilor catastrofale". Apoi a venit anul 2020 și fiecare cuvânt spus de Rees a avut un efect îngrozitor.

De exemplu, în acea discuție pe care a susținut-o în 2014, el a declarat că acum "cele mai grave pericole vin de la noi": "Și nu există doar amenințarea nucleară. În lumea noastră interconectată, călătoriile cu avionul pot răspândi pandemii în câteva zile; și rețelele rețelele sociale pot răspândi panica și zvonurile literalmente cu viteza luminii".

Clarissa Ríos Rojas, cercetătoare, a zis: „Am mai avut pandemii și totuși Covid-19 ne-a prins cu garda jos. Deci ce s-a greșit? Care sunt lecțiile pe care le putem învăța din acest experiment și cum ne putem pregăti din nou pentru viitor?”

Politicienii trebuie să asculte predicțiile bazate pe date științifice și, în consecință, să genereze politici publice care pregătesc umanitatea pentru următoarea catastrofă globală. Așa cum criza profundă cauzată de coronavirus nu a fost prima, nu va fi nici ultima.

Ce sunt evenimentele catastrofale

Deși definițiile variază ușor între ele, se înțelege în general că evenimentele cu risc catastrofal sunt acelea care, dacă apar, ar ucide 10% din populația lumii sau ar provoca daune echivalente.


Pentru referință, se consideră că cel mai letal eveniment din secolul al XX-lea a fost pandemia de gripă din 1918, mai bine cunoscută sub numele de gripă spaniolă, unde între 1% și 5% din populația lumii a murit, conform unor estimări.

Centrul de Studiu al Riscului Existențial (CSER) vorbește de mai multe pericole cum ar fi riscuri biologice, de mediu și tehnologice, derivate din inteligența artificială și nedreptățile sociale.

Unele exemple sunt foarte clare, cum ar fi pandemiile sau schimbările climatice. De fapt, alte pericole naturale - cum ar fi impactul unui asteroid sau erupția unui supervulcan - sunt foarte prezente în imaginația colectivă deoarece și-au demonstrat puterea devastatoare în trecut. Dar există și alte riscuri existențiale mai puțin evidente, cum ar fi inteligența artificială. Se poate întâmpla ca, pentru a atinge obiectivul salvării umanității, întregul ecosistem să fie distrus, deoarece parametrii necesari nu au fost dați pentru a ghida acea inteligență artificială, scrie BBC MUNDO citând specialiști.

Pandemia covid-19 - care a luat deja peste 1 milion de vieți în întreaga lume - învață guvernele și societatea ce înseamnă să te pregătești pentru ce este mai rău

Covid-19 a arătat cum sistemele încep să se prăbușească unul câte unul. S-ar putea crede că doar sectorul sănătății ar fi afectat, dar în realitate transportul, agricultura, educația, economia au fost afectate, scrie BBC MUNDO. O modalitate de a încorpora aceste lecții la nivelul politicilor publice ar putea fi crearea unor echipe guvernamentale care să analizeze potențialele riscuri catastrofale legate de țară sau regiune și să genereze protocoale de acțiune. Dar, după cum recunoaște Rios, „politicile pot fi frumoase, dar dacă societatea nu vrea să le accepte și, de exemplu, continuă să iasă fără măști, atunci sunt inutile. Avem nevoie de o mentalitate de cetățenie globală”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?