Rinul este o rută importantă pentru transportul de materii prime precum cereale, minerale, cărbune şi produse petroliere.

Nivelul apelor Rinului la Kaub, Germania, un important punct pentru transportul fluvial de mărfuri, urmează să scadă până la 47 de centimetri în weekend. Asta ar fi la doar 7 centimetri peste nivelul la care navigaţia ar fi imposibilă.

"În condiţiile în care transportul pe Rin ar fi perturbat, iar alternativele precum transportul feroviar şi rutier par din ce în ce mai scumpe, va fi dificil pentru Germania şi Elveţia să îşi refacă stocurile de motorină şi păcură înainte de venirea iernii. Acest lucru este cu atât mai important având în vedere situaţia importurilor de motorină din Rusia", spune Josh Folds, analist la firma de consultanţă Facts Global Energy.

Marţi, nivelul apelor Rinului la Kaub a coborât la cel mai redus nivel de după 2018, când navigaţia fluvială a fost serios perturbată. Acum nivelul Rinului este la 60 de centimetri şi urmează ca sâmbătă să coboare la 47 de centimetri, potrivit Administraţiei căilor fluviale federale din Germania.

Anterior, un reprezentat al Institutul federal pentru hidrologie din Germania a spus că atunci când nivelul Rinului coboară la 40 de centimetri devine neeconomic pentru barjele care transportă mărfuri să navigheze dincolo de Kaub.

Nivelul redus al apelor Rinului perturbă deja fluxurile comerciale, limitând cantitate de combustibil pe care barjele o pot transporta. În aceste condiţii, Elveţia, o ţară care utilizează Rinul pentru a importa carburanţi, a decis să scoată combustibili din rezervele strategice.

Aprovizionarea cu combustibili în alte părţi din Europa continentală sunt afectată de problemele la unele rafinării din Germania, Cehia şi Austria. În acest context, Austria şi Ungaria au decis şi ele să scoată combustibili din rezervele de stat.

Potrivit cercetătorilor un nivel redus al apelor Rinului ar urma să devină un fenomen din ce în ce mai frecvent pe măsură ce gheţarii din Alpi, care alimentează fluviul Rin, continuă să se reducă. Un studiu publicat de ETH Zurich prognozează că jumătate din gheţarii din Alpi ar putea dispărea în următorii 30 de ani, scrie Agerpres.

Dunărea, în scădere continuă. Debitul, la jumătate faţă de media lunii august

Dunărea continuă să scadă într-un ritm accelerat. Debitul este la jumătate faţă de media multianuală a lunii august, informează Apele Române. 

"Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.

La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt0,77cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

Conform datelor pe care le deținem, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800 mc/s", informează Apele Române.

"Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

La nivel național, sunt 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea,Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureș). 

Facem precizarea că rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut)", mai arată Apele Române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News