Flăcări ale duhului și corăbii spirituale este titlul sugestiv care face referire la bisericile din inima Apusenilor, Țara Hațegului și până în Banatul montan. Aceste locașuri de cult sunt mărturii ale credinței românilor.

Bisericile care împodobesc așezările sunt flăcări ale Duhului care se pogoară peste lume, sunt mâini ridicate ale preafrumosului pământ care arată spre cer, care îndemnă spre contemplare, sunt corăbii care conduc credincioșii spre zările luminoase ale Edenului dorit.

Peisajul spiritual și material al zonei Apusenilor, a străvechii Țări a Hațegului și a Banatului montan este marcat de vechile biserici de lemn sau împodobitele biserici construite în stil baroc, care reprezintă până astăzi centrul comunităților umane. Precum sufletul dă sentimente și voință trupului tot așa aceste biserici au dăruit și dăruiesc în continuare comunităților creștine lumină, tărie și mântuire.

Există și o conștiință a apartenenței la o comunitate care se bazează pe valori spirituale și materiale comune care s-a născut și s-a consolidat de-a lungul timpului, exprimând un mod specific de înțelegere a vieții, a locului și a rostului fiecărui om pe pământ.

Pe de altă parte, moștenirea culturală pe care satul românesc o oferă este inestimabilă. De la creațiile folclorice și jocurile populare, de la arta meșteșugărească și portul național, până la datinile și obiceiurile specifice, satul a fost o permanentă sursă pentru patrimoniul cultural românesc. Redescoperirea acestora – uitate sau trecute cu vederea – în anumite locuri, este vitală pentru păstrarea și promovarea identității culturale a satului româneasc, iar acest lucru este posibil numai prin conștientizarea valorii acestui tezaur cultural.

Spiritul creator al țăranului român, surprins de artistul Ioan Muntean, de la construcția bisericilor de lemn la decorarea acestora cu icoane și până la îmbodobirea locașului eclezial cu ștergare colorate, este inspirat de frumusețea naturii înconjurătoare. Trăitor în zariștea cosmică, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, țăranul a știut să exprime în arta populară care modelează piatra, lemnul și alte elemente naturale, simboluri și legături între frumusețea creației lui Dumnezeu și lucrul mâinilor sale.

Din aceste subiecte de redescoperire, interes, curiozitate, fascinație și frumos s-a născut un amplu proiect pe care restauratorul, expertul și artistul Ioan Muntean de la Muzeul Național Brukenthal l-a realizat într-o călătorie de cercetare efectuată în anul 2019, în Episcopia Devei și Hunedoarei și în Episcopia Caransebeșului. Cu acest prilej a vizitat 100 de lăcașuri de cult ortodoxe, pornind din inima munților Apuseni, de la Rovina și Curechiu (de unde a pornit Răscoala lui Horea), trecând apoi prin valea Mureșului, Țara Hațegului, Banatul Montan și în final pe valea Cernei. Această călătorie a constituit un mod de cunoaștere și apropiere de partea materială a bisericii care de foarte multe ori este încărcată și de probleme și neajunsuri.

După această etapă de cercetare a specialistului, imaginile impregnate în minte, dar și cu ajutorul camerei de fotografiat au născut demersul plastic prezentat acum. Fără a fi un pictor bisericesc, legătura artistului Ioan Muntean cu arta creștină în general este definită de meseria pe care o profesează de peste două decenii ca restaurator de pictură în cadrul renumitului Laborator al Muzeului Național Brukenthal.

Artistul este specializat în a surprinde, într-o manieră plastică formidabilă, razele luminoase ale soarelui care pătrund în interiorul sacru, făcând ca în biserica măririi Tale stând, în Cer ni se pare a fi. Datorită acestui demers creativ, interioarele eclesiale ale lui Ioan Muntean sunt construite prin tensiuni între lumină și întuneric, între zi și noapte, între lumina lumânărilor sau a candelabrului și mireasma tămâii care umple spațiul prin fumul alb-cenușiu.

Ioan Muntean pornește de la pământ, de la lemn, icoane și cruci, trece prin strălucirea zilei, ajunge la apus, traversează spațiul, sancționează prezentul care face ca pământul să înghită spațiile ecleziale, pentru ca finalmente, să ne dăruiască expresia pură a luminii, a flăcărilor spiritului izvoâte din înaltul Cerului, într-o accepțiune mai largă, să împlinească nu doar un circuit al gândirii, ci și un destin al materiei.

Expoziția Flăcări și corăbii, mărturii din Banat și Transilvania, prezentată la Muzeul Național al Țăranului Român, nu este întâmplătoare. Acest demers amplu de cercetare și creație artistică continuă eforturile fondatorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, a directorului și artistului Horia Bernea, dar și a noilor specialiști care au organizat expoziția itinerantă Bisericile Muzeului Țăranului.

Expoziția și respectiv catalogul au și un rol imperativ de conștientizare că o mare parte din locașurile de cult se află într-o stare de degradare. Lăcașurile de cult reprezentative pentru comunitățile care le-au ridicat sunt astăzi părăsite. Cu ochiul și mintea restauratorului, Ioan Muntean descoperă o serie de imagini, ce se transformă în ample radiografii a stării actuale a acestor locuri sacre.

Vă invităm să intrați în lumea corăbilor spirituale din Transilvania și Banat și să vă simțiți luminați și călăuziți de lumina și flăcările culturale și spirituale.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 8 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni și marți este închis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News