Tabletă
Desktop
Data publicării:
Munții Anzi ascund pasaje cu o vechine de 3.000 de ani
Sursă foto: Pinterest (Susan Mogrovejo) / Tunelurile de sub templul Chavin de Huantar
O descoperire din munții Anzi aruncă o nouă lumină asupra societăților străvechi care au viețuit pe actualul teritoriu al Peru.
O echipă de arheologi a descoperit o rețea de pasaje sub un templu vechi de peste 3.000 de ani din Anzii peruani, anunță Reuters, citat de Mediafax. Arheologii au descoperit mai multe pasaje sub un templu peruvian vechi de 3.000 de ani. Templul Chavin de Huantar, situat în partea central-nordică a Anzilor, a fost cândva un centru religios și administrativ pentru populația din întreaga regiune.
Pasajele au fost descoperite la începutul lunii mai și au elemente care îi fac pe specialiști să creadă că au fost construite mai devreme decât galeriile templului.
„Este un pasaj, dar este foarte diferit. Este o formă diferită de construcție. Are caracteristici din perioadele anterioare pe care nu le-am mai văzut niciodată în pasaje", a declarat John Rick, un arheolog de la Universitatea Stanford care a fost implicat în săpături.
Templul este situat la 3.200 de metri deasupra nivelului mării. De-a lungul anilor în zonă au fost descoperite cel puțin 35 de pasaje subterane, care se conectează între ele și au fost construite între 1.200 și 200 de ani î.Hr. Chavin de Huantar a fost declarat sit al Patrimoniului Mondial în 1985.
Ruinele unor orașe din Amazon au ieșit la lumină
Ruinele întinse ale așezărilor amazoniene, care cândva adăposteau o societate agricolă indigenă cu înclinație pentru cosmologie, au fost descoperite în jungla boliviană, ascunsă sub o vegetație aparent impenetrabilă.
Cele 26 de situri, dintre care aproximativ jumătate erau necunoscute anterior arheologilor, sunt încă un exemplu al modului în care regiunea Amazonului a fost gazda unor așezări mari, de lungă durată și a unor societăți antice complexe, înainte ca invazia spaniolă să decimeze America.
„Rezultatele noastre anulează argumentele conform cărora Amazonia de vest era slab populată în vremurile prehispanice” și îmbogățesc dovezile existente că cultura Casarabe avea un „sistem de așezare foarte integrat, continuu și dens”, scrie arheologul Heiko Prümers de la Institutul de Arheologie German și colegi într-un nou studiu.
Folosind scanere laser de la distanță montate pe elicoptere, echipa de arheologi în mare parte europeni a scanat șase zone din centrul vechii culturi Casarabe, care s-a dezvoltat între anii 500 și 1400 d.Hr. în ceea ce este acum nordul Boliviei.
Rețeaua extinsă de așezări pe care le-au descoperit sub pădurea densă reprezintă un tip de urbanism cu densitate redusă, primul de acest fel găsit în zonele joase tropicale din America de Sud, prezentând numeroase construcții ceremoniale, inclusiv platforme în trepte și movile în formă de U, toate orientate către nord-nord-vest. Citește mai multe AICI.
Soldații ucraineni au descoperit amfore antice
Soldații din cea de-a 126-a Brigadă de Apărare Teritorială ucraineană au descoperit amfore antice în timp ce sapau tranșee în Odesa, pregătindu-se pentru o nouă agresiune rusă. Amforele sunt vechi containere folosite pentru transportul și depozitarea produselor, atât lichide, cât și uscate. Vasele sunt asociate în principal cu perioadele grecești antice, romane și bizantine, cu toate acestea, utilizarea amforelor poate fi identificată încă din perioada neolitică, scrie Heritage Daily.
Descoperirea a fost făcută în timp ce soldații săpau șanțuri și tranșee pentru a proteja Odesa, al treilea oraș ca populație din Ucraina și un important port maritim, dar și nod de transport de pe coasta de sud a Ucrainei. Amforele datează din secolul al III-lea până la al IV-lea d.Hr., timp în care Odesa a fost o așezare romană cunoscută sub numele de Odessus, dezvoltată dintr-o colonie greacă. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
