Data publicării:

Muntenegru: Un atac armat a omorât 12 persoane. „Criminalul a fost ucis de un civil”

Autor: Alexandru Negrici | Categorie: Stiri
WhatsApp
FOTO: Pexels
FOTO: Pexels

Douăsprezece persoane, inclusiv bărbatul înarmat, au fost ucise în urma unui atac armat, în Muntenegru, după ce un bărbat a deschis focul la întâmplare în orașul Cetinje, în urma unei dispute de familie.

Televiziunea de stat a declarat că bărbatul în vârstă de 34 de ani a rănit și șase persoane, inclusiv un ofițer de poliție.

Radiodifuzorul RTCG a raportat că atacatorul a tras la întâmplare în oamenii care mergeau pe stradă, inclusiv în copii.

Patru dintre răniți au fost transferați la un spital din Cetinje, în timp ce alți doi cu răni grave au fost trimiși la un centru clinic din capitală, Podgorica, se arată în comunicat.

„Când am ajuns la fața locului, am văzut nouă cadavre, inclusiv doi copii”, a declarat Andrijana Nastic, procuror de stat, pentru Vijesti TV.

Nastic nu a spus câți ani aveau copiii uciși și nu a putut dezvălui identitatea victimelor.

„Pot să spun doar că trăgătorul a fost ucis de un civil”, a spus Nastic. Presa raportase mai devreme că poliția l-a ucis pe trăgător.

RTCG a citat surse din poliție spunând că atacul a venit după o dispută în familie, dar nu a oferit alte detalii. Poliția încă nu a emis o declarație oficială despre atac, dar a blocat zona.

Prim-ministrul muntenegrean, Dritan Abazović, a scris pe canalul său Telegram că a avut loc „o tragedie fără precedent” la Cetinje, cerând cetățenilor „să poarte în gândurile lor familiile victimelor nevinovate”.

Locuitorii au rămas șocați în urma evenimentului.

„Nu pot să cred că acest lucru s-a întâmplat în Cetinje sau în Muntenegru. Nu stiu ce sa spun, sunt fara cuvinte. Nu știu unde ne poate duce acest lucru”, a spus un trecător pentru RTCG.

Noi tensiuni politice în Muntenegru, după ce guvernul a semnat un acord cu Biserica Ortodoxă sârbă: Reprezintă un mesaj de pace şi toleranță”

Guvernul din Muntenegru a semnat miercuri un acord ce reglementează relaţiile sale cu Biserica Ortodoxă sârbă.

Guvernul a afirmat că acesta ar putea atenua diviziunile dintre susţinătorii unor relaţii mai apropiate cu Serbia şi cei ai partidelor proeuropene, dar cel mai mare dintre acestea din urmă, Partidul Democrat al Socialiştilor (DPS), condus de preşedintele Milo Djukanovic, a protestat împotriva acordului şi ameninţă guvernul minoritar cu o moţiune de cenzură, relatează agenţiile Reuters şi AFP.

Premierul Dritan Abazovic şi patriarhul Porfirie al Bisericii Ortodoxe sârbe au semnat acordul la o ceremonie care nu a fost anunţată şi în timpul căreia zeci de manifestanţi protestau afară împotriva acestei înţelegeri. Acordul reglementează în special drepturile de proprietate pentru sute de biserici şi mănăstiri ale Bisericii Ortodoxe sârbe.

În opinia premierului Abazovic, care conduce partidul de centru-stânga URA, această înţelegere este esenţială pentru reconcilierea între conservatorii care doresc relaţii mai strânse cu Serbia şi Rusia şi partidele pro-UE.

Îmi pare rău că (acest acord) nu a fost convenit mai devreme, dar acest guvern este hotărât să acorde drepturi identice tuturor comunităţilor religioase. Cred că în acest mod a fost transmis un mesaj de pace şi toleranţă şi întoarcem o nouă pagină, a declarat Abazovic, care conduce un guvern format în principal din partide pro-occidentale, dar şi pro-sârbe.

Formaţiunea pro-UE a preşedintelui Milo Djukanovic, Partidul Democrat al Socialiştilor (DPS), care sprijină guvernul minoritar fără a face parte din executiv, a anunţat că va introduce o moţiune de cenzură. Acordul semnat astăzi contravine Constituţiei Muntenegrului şi va fi suspendat după desemnarea noului guvern, a transmis într-un comunicat DPS.

Milo Djukanovic, artizanul independenţei Muntenegrului, a condus ţara trei decenii, până când a pierdut alegerile legislative în 2020. El este de mult timp în conflict cu Biserica Ortodoxă sârbă, rămasă foarte influentă în această ţară cu 620.000 de locuitori. O încercare de naţionalizare a proprietăţilor acestei biserici printr-o lege susţinută de partidele pro-occidentale a provocat manifestaţii în 2020 şi a contribuit atunci la succesul opoziţiei pro-sârbe la alegerile legislative pierdute de partidul lui Djukanovic, scrie Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel