Tradiția mucenicilor își are originea în comemorarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, soldați romani care au fost martirizați în anul 320 d.Hr. pentru că au refuzat să renunțe la credința creștină.

Ei au fost supuși torturilor și, în final, au fost lăsați să înghețe într-un lac din Armenia, în timpul persecuțiilor împăratului Licinius. Se spune că unul dintre ei a renunțat și a ieșit din apă, dar a murit imediat, în timp ce un alt soldat roman, impresionat de credința lor, a ales să le ia locul, devenind astfel și el mucenic.

Obiceiuri și superstiții legate de mucenici

Sărbătoarea mucenicilor are loc pe 9 martie, când în tradiția populară se consideră că se încheie zilele Babei Dochia și începe ciclul zilelor calde, numite Zilele Moșilor. În această zi, creștinii obișnuiesc să pregătească și să consume mucenici, un preparat tradițional sub formă de cifra 8.

Există mai multe obiceiuri și superstiții legate de această sărbătoare.

Mucenicii culinari:

În Moldova, mucenicii sunt copți în cuptor, sub formă de colăcei (numiți și „sfințișori”), unși cu miere și nucă.

În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt mai mici, fierți într-un sirop dulce cu scorțișoară, nucă și aromatizați cu vanilie sau rom.

• Beția ritualică a celor 40 sau 44 de pahare – Tradiția spune că trebuie băute 40 sau 44 de pahare de vin, în cinstea celor 40 de mucenici. Se crede că acest obicei aduce sănătate și putere pe tot parcursul anului.

• Protecția împotriva relelor – Oamenii aruncă în foc fărâme de aluat sau fac semnul crucii pe uși și ferestre pentru a proteja casa de spiritele rele.

• Ziua muncii agricole – Se spune că, dacă în această zi se lovește pământul cu un ciomag, acesta se încălzește și începe să rodească.

• Previziuni meteorologice – Dacă pe 9 martie plouă, va fi o primăvară ploioasă, iar dacă e soare, vara va fi secetoasă.

• Această sărbătoare îmbină tradițiile creștine cu cele precreștine și rămâne un moment important în cultura populară românească.

De sărbătoarea mucenicilor, pe 9 martie, există mai multe interdicții și superstiții de care oamenii țin cont pentru a avea un an prosper și ferit de ghinion.

Iată ce nu trebuie să faci în această zi:

1. Nu trebuie să muncești la câmp sau în gospodărie

Se spune că lucrul în această zi aduce ghinion și poate atrage secetă sau furtuni peste culturi.
Totodată, se crede că pământul trebuie „trezit” simbolic, lovindu-l cu un ciomag, dar fără a-l munci efectiv.

2. Nu trebuie să te cerți sau să fii răzbunător

În popor, se spune că cearta din această zi atrage conflicte și supărări tot anul. De asemenea, se consideră că este o zi a împăcării și a iertării.

3. Nu trebuie să arunci mucenicii sau resturile de mâncare la gunoi

Dacă ai făcut mucenici, e bine să nu arunci rămășițele, ci să le dai păsărilor sau animalelor din gospodărie, ca să ai belșug tot anul.

4. Nu trebuie să refuzi vinul

Există tradiția celor 40 sau 44 de pahare de vin, iar refuzarea acestora poate fi interpretată ca un semn de slăbiciune. Se spune că cine nu bea măcar puțin vin în această zi va fi lipsit de putere tot anul.

5. Nu trebuie să îți lași casa necurățată

Chiar dacă nu este bine să faci munci grele, este bine să ai casa curată, pentru că se crede că așa vei avea un an ordonat și fără probleme.

6. Nu trebuie să lași focul să se stingă

În unele zone, focul trebuie să ardă toată ziua în vatră, pentru a alunga spiritele rele și a aduce căldură în casă și în suflete.

7. Nu trebuie să fii zgârcit

Este bine să dai de pomană mucenici sau alte bucate în memoria celor adormiți. Se spune că cine dă de pomană în această zi va avea parte de belșug.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News