Motivare CCR. Livia Stanciu, sprijin total pentru Klaus Iohannis
Livia Stanciu consideră că CCR ar fi trebuit să constate că nu a existat un conflict constituțional între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Livia Stanciu, fostă președintă a ÎCCJ, susține următoarele, în opinia separată:
- Ministrul Justiției nu reprezintă o autoritate publică constituțională
- În cadrul procedurii de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Președintele României a pronunțat o hotărâre, în sensul nerevocării din funcție a acestuia, încheind, finalizând practic procedura declanșată de Ministrul Justiției, astfel că nu poate fi pusă în discuție problema creării de către Președinele statului a unui blocaj instituțional;
- nu s-a putut stabili o depășire din partea Președintelui României a limitelor de competență pe care legea i le conferă în procedura de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi;
- nu s-a putut stabili o imixtiune a Președintelui României în competențele celorlalte instituții implicate în procedura de revocare a Procurorului-șef DNA, respectiv în competențele Ministrului Justiției și ale Consiliului Superior al Magistraturii;
- nu s-a putut stabili o încălcare a principiului cooperării loiale între autorități din partea Președintelui României.
- în cadrul procedurii de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Președintele României a pronunțat o hotărâre, în sensul nerevocării din funcție a acestuia, încheind, finalizând practic procedura declanșată de Ministrul Justiției, astfel că nu poate fi pusă în discuție problema creării de către Președinele statului a unui blocaj instituțional.
- nu s-a putut stabili o depășire din partea Președintelui României a limitelor de competență pe care legea i le conferă în procedura de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi.
- Încă din anul 1990, anterior chiar caracterizării prin Constituţia României din 1991 a statului român ca „stat de drept", Preşedintele României a avut competenţa de a numi şi elibera din funcţie procurorul general. (a se vedea Decretul nr. 73/1990). Această competenţă a aparţinut, în mod neîntrerupt, Preşedintelui României, până în prezent.
- Preşedintele personifică autoritatea statală şi întreaga naţiune de la care derivă puterea, lucru firesc, având în vedere că şeful statului este ales de către popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News