Serviciul Român de Informații a publicat o monografie, la 25 de ani de la înființare. Volumul prezintă, grupate în trei etape istorice, situația de securitate, legislația domeniului, direcțiile strategice de acțiune, managementul resurselor umane, relațiile cu societatea civilă, cazurile controversate, succesele operaționale și cooperarea internațională a Serviciului.

Perioada 2007-2015 este considerată drept una de modernizare și transformare a Serviciului.

Viziune strategică, 2007-2010

Intrarea în UE, de la 1 ianuarie 2007, precum și statutul de membru NATO, au dus la o evoluție a riscurilor și amenințărilor la adresa securității națioinale: se diminuau pericolele ce derivau dintr-un statu incert, dar ne asumasem gestionarea riscurilor și ameinințărilor comune. Un moment cheie a fost găzduirea summitului NATO, la București, în aprilie 2008.

Perioada a fost marcată de evoluții cu consecințe asupra securității naționale: criza financiară globală, fenomenul terorist, situația din Kosovo și din spațiul ex-sovietic, dar și de persistența unor vulnerabilități interne, ca urmare a problemelor sistemice din sănătate, educație și protecția socială. În a doua jumătate a anului 2008, a fost adoptat un nou Regulament de funcționare a SRI și Organigrama aferentă. Sistemul de învățământ a fost completat cu o formarea de competențe prin cercetarea științifică în cadrul unei Școali doctorale proprii și al Institutului Național de Studii de Intelligence. SRI a inițiat acțiuni de intelligence diplomacy, dezvoltându-și relațiile cu partenerii străini. Către sfârșitul perioadei, SRI a fost recunoscut ca membru de drept al comunității europene de informații, devenind contributor net la sigurarea securității regionale și continentale.

CSAT respinge proiectul unei Autorități naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor

În 2007, s-a propus un proiect de lege privind înființarea Autorității Naționale pentru interceptarea comunicaților, după model german. Inițiativa a fost respinsă de CSAT. În 2009, SRI a fost desemnat de către CSAT ca autoritate națională în domeniul cyberintelligence și a fost înființat Centru Național CYBERINT. Adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării, prin hotărârea Parlamentului, din 2008, adaugă formelor clasice de riscuri și vulnerabilităpțile regionale, amenințările asimetrice, neconvenționale sau transfrontaliere.  Legea 298/2008 , pentru reținerea datelor dion serviciile de comunicații destinate publicului, a fost declarată neconstituțională prin decizia CCR din 2009. Prin OUG98/2010, serviciul a fost desemnat , alături de alte instituții, autoritate publică responsabilă în domeniile ”tehnologia informației și comunicații” și ”securitate națională”.

Criză de personal specializat în finanțe și IT

Din cauza competiției acerbe pe piața forței de muncă, în domeniile foarte specializate, precum cel financiar și tehnologia informației, SRI a înregistrat un flux semnificativ de plecări ale unor specialiști tineri, se rată în Monografia SRI, 25 de ani. Pentru echilibrarea balanței de personal, s-au efectuat mai multe demersuri:

-repartizarea eficientă pe domeniile operațional și funcțional, standardele planificate prevăzând ca 60% din resursele umane să fie alocate zonei operative, 30% celei administrative, iar 10% celei de securitate.

-aplicarea de noi politici de selecție, intruire, pregătire și promovare a personalului.

-eficientizarea sistemului de selecție și recrutare.

-reorganizarea sistemului intern de pregătire.

-reacreditarea ANI ”Mihai Viteazu” potrivit criteriilor Bologna și Înființarea Institutului Național de Studii de Intelligence.

-regândirea politicilor  de evaluare și motivare a personalului.

Cazurile controversate: bilețelele, interceptări Dinu Patriciu, Mărieș-CEDO, atribuiri abuzive de locuințe

În luna aprilie 2007, în timp ce se pregătea prima suspendare a președintelui Traian Băsescu, în presă sunt mediatizate însemnările prim-adjunctului directorului SRI referitoare la modul în care figurează în arhiva DSS trei dintre judecătorii Curții Constituționale (Predescu, Cochinescu, Aspazia Cojocaru). Ancheta parlamentară stabilește că nu au fost derulate acțiuni de poliție politică. Însemnările erau justificate, prim-adjunctul verificând implicarea SRI în presupuse situații în care se prezuma că instituția ar fi încălcat legea, așa cum susținea o parte a presei. De altfel, lipsa implicării  rezulta chiar din înscrisurile apărute în presă: niciun dosar de securitate al vreunui judecător CCR nu se mai afla în gestiunea SRI de multă vreme.

În luna mai 2007, TMB publică decizia privind ”interceptarea cu vinovăție” de către SRI a convorbirilor telefonice purtate de omul de afaceri Dinu Patriciu, președintele Rompetrol. Motivarea se baza pe decizia CEDO care sublinia că Legea 51/91 privind siguranța națională încalcă drepturile omului. Ulterior, Curtea de Apel București a infirmat fapta ”interceptării cu vinovăție”, constatând că exista bază legală (Lege 51/91 a fost validată de CCR și prin hotărâre de CSAT).

Teodor Mărieș, președintele Asociației ”21 decembrie” a depus o plângere la CEDO, susținând că în 1990 a fost supravegheat ilegal de autoritățile statului. În 2011, Curtea a obligat statul român să-i plătească despăgubiri de 6000 de euro.

În decembrie 2008, presa a dezvăluit că doi foști adjunți ai directorului și un maior SRI au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, pentru repartizarea ilegală a unor locuințe RA-APPS și cumpărarea la un preț subevaluat. ICCJ i-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

În noiembrie 2009, un cotidian a prezentat un document atribuit SRI, acesta fiind, de fapt, o fișă falsificată, care mai fusese vehiculată în presă în contextul campaniei pentru alegerile locale, fiind o preluare a unui material prezentat în iunie…2006, în emisiunea ”Dan Diaconescu în Direct”.

Succese operaționale: summitul NATO, arestarea lui Bout, cazul Gribenco, cazul Zikolov-Achim, SIF Oltenia

SRI a avut o contribuție majoră în asigurarea securității la summitul NATO de la București, în 2008. De asemenea, în susținerea operațiunii de arestare, în Thailanda, a traficantului internațional de arme Viktor Bout. La cțiune au cooperat agenți ai Poliției thailandeze, agenți din România, Danemarca și Antilele Olandeze.

În baza sprijinului oferit de SRI, au fost localizați și arestați doi criminali periculoși, Serghei Gribenco și Serghei Gorbunov, autori ai unui jaf armat de o rară violență, la o casă de schimb valutar din Brașov, soldat cu două decese.

În 2010, SRI a avut un rol cheie în rezolvarea cazului de spionaj în care subofițerul MApN Floricel Achim vindea secrete unei puteri străine, prin cetățeanul buolgar Marinov Zikolov. Acesta colabora cu serviciile secrete din Ucraina, dar vindea informații și serviciilor secrete ruse.  Cei doi spioni au fost condamnați la 12 ani de închisoare.

Dinel Staicu a preluat, în 2006, SIF Oltenia, folosind în mod ilegal sume de bani de la o societate de transport de gaze și de la Banca Religiilor. El a vândut active și acțiuni subevaluate, contribuind la deturnări de fonduri care afectau interesele SIF Oltenia. SRI a informat beneficiarii legali, iar persoanele implicate au fost condamnate în Justiție.

Perioada 2011-2015, pași către era informațională

În acest interval, amenințarea cibernetică a reprezentat una dintre cele mai notabile amenințări, prin dimensiunea asimetrică, dinamism, volum și incidență. Atacurile asupra infrastructurii cibernetice din țara noastră au evidențiat faptul  că România reprezintă o țintă pentru entități ostile active  în spațiul virtual, interesate de culegerea de informații. Agresiunile de această natură au fost potențate de nivelul insuficient de securitate cibernetică al sistemelor gestionate de operatori autohtoni. Statele au o nouă dimensiune a puterii: puterea digitală; indivizii au la îndemână noi instrumente de acțiune, prin accesul la baze de date și rețele informatice, se arată în Monografia SRI, 25 de ani.

Mediul extern a fost caracterizat de instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, de evoluțiile din Ucraina și de competiția Occident-Rusia în estul Europei. În contextul globalizării și al revoluției noilor tehnologii, resursa umană a rămas, în continuare, cel mai valoros capital al serviciilor de informații. SRI a extins aria de căutare a unor potențiali candidați, și a diversificat metodele de popularizare a posturilor vacante: s-au organizat stagii de internship, participări la târgurile de job-uri, prezentări în mediul academic , postare pe site, prezentarea ofertei educaționale a ANI în licee și facultăți.

În plan intern, manifestarea efectelor prelungite ale crizei economice  a reprezentat o problemă cu implicații inclusiv asupra atingerii obiectivelor de securitate. Nivelul corupției, și lipsa de transparență au afectat interesul public.

Cazuri controversate: proiectele legislative, tema ”număr excesiv de angajați”, Roșia Montană, atacurile la adresa SRI

În 2014, în spațiul public au existat dezbateri asupra unor proiecte legislative subsumate securității naționale (securitatea cibernetică, comunicațiile electronice). Aceste dispute au fost depășite în 2015.

Tema numărului excesiv de angajați SRI a fost reluată în iulie 2014, vehiculându-se  cifre între 9000-12000 de salariați. Ceea ce ar reprezenta de patru ori mai mult decât serviciul similar din Germania. Situația a fost interpretată din perspectiva escaladării practicii interceptărilor în România. Într-un interviu al directorului SRI, acesta a oferit ca reper cifra de 3000 de persoane pe care le-am putea defini ca ofițeri de informații.

În cazul Roșia Montană, SRI a informat beneficiarii legali atât în privința oportunității proiectului, cât și a riscurilor.

Deputatul Elena Udrea a lansat o serie de atacuri la adresa SRI și a prim-adjunctului instituției, gl.lt. Florian Coldea, care la acel moment asigura conducerea interimară a Serviciului. Alegațiile au survenit după ce Elena Udrea a fost chemată la DNA pentru explicații în dosarul Microsoft. Aspectele semnalate de Elena Udrea (implicare în activitatea politică) au fost respinse de procurori, prin clasarea dosarului. Din motivarea soluțieise reține că faptele nu au corespondent în realitate, că acuzațiile au un caracter general, subiectiv și conjunctural, precum și că persoanele indicate de denunțător nu i-au confirmat afirmațiile.

Ancheta internă și raportul Comisiei Parlamentare pentru controlul asupra SRI pus concluzii fără echivoc:nu au fost înregistrate abateri de la cadrul legal și de la neutralitatea impusă instituției prin lege.

Succese operaționale: prevenirea radicalizării, cazul ”Motorina”, prevenirea asasinării unor diplomați, Red October, sprijinirea luptei cu corupția

SRI a împiedicat unele grupări islamice să desfășoare activități de prozelitism și radicalizare în capitală și alte patru județe, în 2011.

În cazul Motorina, a inițiat cooperări cu DNA, fiind documentate activitățile infracționale a două grupări (Racz Peter Attila și Radu Nemeș) care importau motorină Euro 5, folosind ample circuite de alimentare a pieței negre. Prin neplata TVA și a accizelor, au fost generate prejudicii de ordinul zecilor de milioane de euro. Dosarele au fost triumise în judecată în 2011 și 2014.

În octombrie 2012, un cetățean rus a fost reținut pe Aeroportul Henri Coandă în timp ce încerca să părăsească România având asupra sa documente și hărți geologice cu informații clasificate privind zăcăminte de cupru și metale rare. Tot în 2012, a fost prevenit un atac asupra unui diplomat britanic.

Atacurile cibernetice ”Red October” (2012), ”Mini Duke” (2013) și ”Turla” (2014) urmăreau obținerea accesului la rețele informatice de interes național și culegerea de date confidențiale.

SRI a informat promt instituțiile vizate de atacuri și, în cooperare cu STS, SIE și CERT-RO a întreprins măsurile de contracarare necesare.

SRI a documentat informativ activitățile ilegale derulate de membrii unor grupuri infracționale din zona criminalității informatice, a celei economice (fraude cu fonduri europene, mafia cărnii, cazul Avicola), cazul ”Mita la Bac”.

În 2013, Serviciul a stabilit cu certitudine că Mikola Bela, cetățean ungar, liderul ”Gărzii Maghiare”, derula activități extremiste contrare securității naționale. În 2014, Mikola a fost declarat indezirabil pe teritoriul țării noastre de către Curtea de Apel București.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News