Judecătorul Mona-Maria Pivniceru a publicat o nouă lucrare de drept: Codul Civil reflectat în jurisprudența Curții Constituționale.

Apărut la editura Hamangiu, volumul  coordonat de Mona Pivniceru și Benke Karoly este un manual elementar pentru înțelegerea din punct de vedere constituțional atât a exigențelor procedurale pe care le implică excepția de neconstituționalitate, cât și a instituțiilor de drept civil. Conceptul promovat nu are ca element central ordonarea deciziilor instanței constituționale în funcție de textele Constituției, ci în funcție de Codul civil. Fiind construită pe această structură, lucrarea dezvăluie atât bogăția, cât și indigența jurisprudenței Curții Constituționale în raport cu diversele dispoziții ale Codului.

Consultând lucrarea, orice persoană care intenționează să invoce excepții de neconstituționalitate la CCR, de la un simplu petent la Avocatul Poporului, poate vedea dacă acea cauză a fost judecată de Curtea Constituțională și care a fost decizia. La aceeași editură urmează să apară, în coordonarea Monei Pivniceru, o lucrare în materia legilor retrocedărilor, a societăților comerciale și a insolvenței.  

”Receptarea și consolidarea modelului european al controlului de constituționalitate a generat o jurisprudență constituțională care a influențat în mod decisiv dreptul, condiționând structurarea normelor juridice de exigențele rezultate din Legea fundamentală, scriu autorii în Cuvântul Înainte care prefațează volumul Codul Civil reflectat în jurisprudența Curții Constituționale.

Astfel, nicio ramură de drept nu își poate revendica o existență singulară prin prisma propriilor reguli instituite, ci, în mod axiomatic, se supune Constituției, cadru și măsură a dreptului. Acest proces de constituționalizare a ramurilor de drept este o condiție imanentă a statului de drept.

Pornind de la ideea că drepturile fundamentale nu au o existență abstractă, am realizat o relație de corespondență între acestea și instituțiile de drept civil, ceea ce evidențiază legătura indisolubilă dintre drepturile și libertățile fundamentale și dreptul civil. O asemenea abordare are o dublă finalitate, astfel că, pe de o parte, conferă posibilitatea înțelegerii textului legal prin prisma cerințelor de constituționalitate, completând concepția tradiționalistă ce se circumscrie unor reguli de sorginte strict legalistă, iar, pe de altă parte, pune la dispoziția publicului interesat un material jurisprudențial util în cazul contestării prezumției de constituționalitate a normelor juridice. Având în vedere această finalitate, am încercat să surprindem relația simbiotică existentă între dreptul civil și cel constituțional.

În aceste coordonate, lucrarea de față își propune, în primul rând, să aducă în spațiul juridic românesc un concept novator de prezentare a instituțiilor de drept civil, care constă în indicarea și clarificarea valențelor de drept constituțional integrate sau asociate conținutului lor normativ, proces reflectat prin prisma deciziilor Curții Constituționale pronunțate în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.

Desăvârșirea acestui concept a necesitat un efort pe trei planuri, respectiv identificarea deciziilor privitoare la o anumită instituție de drept civil, selectarea acestora și evidențierea considerentelor relevante. Identificarea deciziilor a impus o necesară explorare a unui filon jurisprudențial consistent întins pe aproape 30 de ani. Acest efort nu s-a mărginit numai la deciziile care au avut ca obiect de analiză chiar dispozițiile noului Cod civil, ci a avut în vedere toate legile în materie civilă care s-au constituit în aplicații generale sau particulare ale diverselor instituții de drept civil. Selectarea deciziilor a presupus o analiză pentru a determina, pe de o parte, caracterul lor actual, iar, pe de altă parte, consistența argumentelor de drept constituțional invocate. Evidențierea considerentelor relevante a presupus redarea firului logic și a ideilor principale ale deciziei în fraze scurte și ușor de înțeles.

În al doilea rând, lucrarea cuprinde o prezentare jurisprudențială a condițiilor de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate tocmai pentru a înlesni familiarizarea celor interesați cu exigențele pe care orice cerere adresată Curții Constituționale trebuie să le îndeplinească. Această abordare a fost realizată tot prin raportare la deciziile care au privit instituțiile de drept civil și atinge problema modului în care instanțele judecătorești/părțile/procurorul trebuie să se plaseze în procedura invocării excepției de neconstituționalitate.

De aceea, această lucrare se constituie într-un manual elementar pentru înțelegerea din punct de vedere constituțional atât a exigențelor procedurale pe care le implică excepția de neconstituționalitate, cât și a instituțiilor de drept civil. Conceptul promovat nu are ca element central ordonarea deciziilor instanței constituționale în funcție de textele Constituției, ci în funcție de Codul civil. Fiind construită pe această structură, lucrarea dezvăluie atât bogăția, cât și indigența jurisprudenței Curții Constituționale în raport cu diversele dispoziții ale Codului.

Lucrarea deschide o colecție mai amplă dedicată relației dintre jurisprudența Curții Constituționale și diverse domenii ale dreptului în care punctum saliens îl reprezintă reflectarea jurisprudenței constituționale în structurarea normelor juridice.

În aceste condiții, ne exprimăm încrederea în faptul că acest concept își va atinge finalitatea urmărită și se va constitui într-un instrument util atât pentru practicienii dreptului, cât și pentru cei aflați la începutul unei cariere juridice”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News