Astăzi se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Iată ce semnificație puternică are pentru România. 

Astăzi, 4 iunie, se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial și prin care a fost recunoscută oficial unirea Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în 4 iunie 1920 de către reprezentații Antantei, coaliția învingătoare în Primul Război Mondial, și Ungaria, fostă membră a monarhiei austro-ungare, înfrântă în conflagrația mondială.

De unde provine numele Tratatului și cum s-a produs

Denumirea Tratatului vine de la Palatul Marele Trianon de la Versailles, acolo unde a avut loc semnarea documentului, de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Deși acesta a stabilit existența Ungariei independente, pentru care au luptat revoluționarii maghiari la 1848, politicienii ungari au afirmat încă din acea zi că este un moment de doliu, iar în data de 4 iunie 1920, la Budapesta, acești au protestat, strigând: „Nem, nem, Soha!” (n.r. „Nu, nu, niciodată!”). Protestul a venit în contextul în care Ungaria, deși voia independență, nu voia să renunțe la teritoriile care nu-i aparțineau din punct de vedere etnic și pe care le stăpânise în granițele fostului Imperiu Austro-Ungar.

Imediat după terminarea Primului Război Mondial, Ungaria, devenită republică populară, condusă de Bela Kun, a declanșat un război împotriva Cehoslovaciei și României pentru a recupera teritoriile pierdute. Inițiativa lor a avut succes, iar armata română a ocupat Budapesta în perioada 4 august 1919 - 28 martie 1920, totul pentru a opri tendințele revizioniste ale regimului Bela Kun. Astfel, Republica Ungară de tip bolșevic a fost dizolvată.

Ei bine, toate aceste evenimente au făcut ca Tratatul de la Trianon să se semneze abia în luna iunie 1920.

Ce înseamnă pentru România?

 

Semnarea Tratatului de la Trianon de către 16 state învingătoare în Primul Război Mondial, a însemnat recunoașterea oficială a eforturilor pe care România le-a făcut pentru dobândirea teritoriilor locuite de români.

Astfel, în anul 1916, România a intrat în război pentru a redobândi Transilvania (cu Maramureș și Crișana), Banatul și Bucovina, teritorii istorice românești aflate sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. Tratatul de la Trianon a devenit posibil prin jertfa ostașilor români, prin eforturile politicienilor vremii de a realiza Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și recunoașterea ei ulterioară în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, începute la 18 ianuarie 1918., citează descopera.ro

Cine a semnat documentul

Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat de Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state - pe de o parte - și de Ungaria, pe de altă parte, aceasta fiind reprezentată de Agost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, fost ministru.

„Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, și îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfințire a unei ordini de drept mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de conviețuire și suferințe comune au săpat-o în conștiința istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evoca mai curând ideea unei completări decât ideea unei amputări”, a spus Nicolae Titulescu la acea vreme.

Ce conține documentul

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care, la rândul lor, conțin alte capitole şi anexe. Acesta se încheie cu un protocol şi o declaraţie. În plus, primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ″fruntariile Ungariei″⁣, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România, citează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News