Aspen Healthcare Summit 2024 este organizat de Institutul Aspen România.

Institutul Aspen România organizează Aspen Healthcare Summit 2024 în perioada 1-2 octombrie. Panelul de marți, 1 octombrie, s-a numit ”Preventive Medicine and New Technologies in Health”.

Iulian Trandafir, member of the Board of Trustees, Aspen Institute România, a precizat că summitul va reuni ”decidenți importanți, lideri din industrie, cercetători renumiți, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți și ai mediului academic”. De asemenea, acesta a mai menționat că vor avea loc ”dezbateri care anul acesta se vor concentra pe beneficiile economice generate de investițiile în sistemul de sănătate, având în vedere necesitatea finanțării atât a asistenței medicale universale, cât și a inovației în contextul resurselor limitate”.

„Din partea Institutului Aspen România este onoarea mea să vă urez bun venit la Aspen Healthcare Summit 2024, evenimentul nostru public principal care dezbate teme legate de politici de sănătate, organizat sub egida programului de politici publice Aspen Healthcare & Quality of Life. Programul nostru oferă o platformă neutră și echilibrată pentru a discuta și acționa asupra problemelor critice care afectează sistemul de sănătate din România și cele din regiune. Începând cu anul 2017 activitățile programului Aspen Healthcare & Quality of Life a inclus evenimente publice la nivel înalt, mese rotunde informale, precum și seminarii de leadership, contribuind la construirea consensului privind recomandări concrete de politici publice cu scopul de a ajunge la reforme durabile în sectorul sănătății.

Cea de-a 13-a ediție a Aspen Healthcare Summit va reuni în această seară și mâine decidenți importanți, lideri din industrie, cercetători renumiți, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți și ai mediului academic. Vom avea parte de dezbateri interesante care anul acesta se vor concentra pe beneficiile economice generate de investițiile în sistemul de sănătate, având în vedere necesitatea finanțării atât a asistenței medicale universale, cât și a inovației în contextul resurselor limitate. Astfel, vom dezbate principalele priorități de finanțare cu scopul de a genera recomandări pentru anii următori.

Doamnelor și domnilor, în această seară vă invităm să urmărim un panel pe temele legate de importanța prevenției și rolul noilor tehnologii, după care vă invităm să rămâneți alături de noi pentru un cocktail & networking reception care se va desfășura în sala alăturată. Evenimentul nostru va continua mâine începând cu ora 9, când vă așteptăm din nou alături de noi pentru o serie de dezbateri pe teme interesante și diverse. Înainte de a încheia aș dori să exprim recunoștința noastră tuturor distinșilor noștri vorbitori și moderatori, precum și partenerilor noștri instituționali și knowledge partners pentru contribuțiile lor. Cu siguranță nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc tuturor partenerilor programului Aspen Healthcare & Quality of Life și ai acestui eveniment pentru sprijinul esențial în continuarea dezvoltării acestei platforme de dialog pe teme esențiale pentru domeniul sănătății. 

(...) Vă mulțumesc tuturor pentru participarea la acest eveniment! Am plăcerea să îl invit în scenă pe Teodor Blidaru, Aspen Fellow 2022, moderatorul panelului din această seară”, a transmis Iulian Trandafir.

Panelul ”Preventive Medicine and New Technologies in Health”

„Am plăcerea, înainte de a introduce tema panelului, să invit panelișii, cred că începem cu un panel interesant orientat spre viitor și spre lucruri care ne vor marca sistemul de sănătate în anii următori și în deceniile următoare, dar înainte de a intra mai puternic în această temă permiteți-mi să introduc paneliștii, avem plăcerea să îi avem în acestă seară alături de noi pe doamna prof. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial, domnul senator Laszlo Attila, domnul Nikola Dabic, senior country manager Medtronic România și Republica Moldova, domnul Ştefan Strilciuc, director al Centrului de Cercetare Genomică, Biomedicină și Medicină Translațională, UMF Cluj-Napoca, consilier onorific al Ministrului Sănătății, și domnul George Haber, antreprenor, expert în inteligență artificială.

(...) Tema acestei seri: medicină preventivă și noi tehnologii în domeniul sănătății. Aș adăuga și studiile clinice fiind una dintre temele pe care ne vom concentra, de asemenea. Ne aflăm într-un moment în care sistemele de sănătate, nu numai în România, dar și în restul țărilor atât europene și nu numai se confruntă cu multiple provocări, provocări să spunem duale. Pe de o parte costurile ridicate și într-o oarecare măsură lipsa de resurse pentru a contrabalansa costurile ridicate, dar și povara foarte crescută a bolilor cronice cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult. În acest context, o discuție cu paneliștii din atâtea medii și cu o experiență foarte diversă din roluri și background-uri diverse credem că este foarte valoroasă. Tema noilor tehnologii este, de asemenea, un subiect foarte important și interesant de ridicat pentru că pe lângă oportunitățile cu care vin noile tehnologii vorbim și de un cadru legislativ, de un cadru etic în care ele vor funcționa sau ar trebui să funcționeze, la care trebuie să începem să ne gândim din ce în ce mai mult și aici AI-ul ne-a ridicat mingea la fileu foarte mult în ultimii ani și creșterea probabil va fi exponențială, nu liniară, deci provocările vor veni. De asemenea, am menționat în agendă un alt context interesant pe care îmi face mare plăcere să îl menționez pentru acest panel sau pentru care a fost propusă tema a fost dezvoltarea primului plan strategic al României în domeniul studiilor clinice de către hub-ul de inovație în sănătate, plan care încearcă să pună România într-o zonă competitivă a acestor studii clinice. Toate aceste subiecte vor fi abordate în această seară. 

Îmi face deosebită plăcere în introducerea panelului să o invit pe doamna consilier prezidențial, doamna profesor Diana-Loreta Păun pentru mesajul administrației prezidențiale și, sigur, mesajul domniei sale din experiența foarte vastă atât ca medic, cât și ca expert în politici de sănătate”, a spus Teodor Blidaru.

Declarațiile făcute de conf. dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial

„Este o onoare și un privilegiu pentru mine să particip la cea de-a 13-a ediție a Aspen Healthcare Summit, de fapt cred că am fost prezentă la toate edițiile de mai bine de 10 ani și vreau să mulțumesc Aspen pentru invitația și pentru colaborarea deosebită pe care am avut-o cu dânșii de-a lungul tuturor acestor ani. De asemenea, este o onoare să fac parte dintr-un panel atât de provocator, alături de distinșii mei colegi și nu pot să nu remarc că sunt singura persoană de gen feminin, ceea ce ar trebui să creeze o provocare și mai mare din perspectiva egalității de gen, inclusiv în medicină și cercetare. Tedi (n.r. Teodor Blidaru) o să îți fac o mare bucurie pentru că aș vrea să încep aș vrea să încep cu studiile clinice, știu că e o temă dragă ție și știu cât de mult ai contribuit la elaborarea strategiei pentru studii clinice în România pentru că știu toată lumea este interesată de subiect și este un subiect drag mie, ca practician în primul rând, dar și ca un promotor fervent al studiilor clinice de mulți ani pentru că ele reprezintă o oportunitate din toate perspectivele. Cu această ocazie vreau să îi mulțumesc și domnului Iulian Trandafir pentru că ne-a introdus atât de frumos în temă. Spunea despre beneficiile economice ale investițiilor în sănătate, cred că studiile clinice reprezintă exemplul cel mai clar al unei investiții cu rezultate imediate.

Pentru că un popor sănătos înseamnă un popor productiv și, de fapt, acesta este scopul nostru, al tuturor, indiferent că lucrăm în zona politicilor publice sau în relație directă cu pacientul la patul bolnavului, binele pacientului, al cetățeanului, al populației României, ceea ce înseamnă o calitate a vieții pentru noi toți. De ce reprezintă studiile clinice o oportunitate pentru pacient este evident. Pacienții beneficiază de tratamente noi, inovatoare, la momentul când poate nu au altă soluție terapeutică și la momentul când acele tratamente nu se găsesc încă pe piață, nu sunt disponibile. Vă spun în cunoștință de cauză pentru că am rulat în calitate de cercetător nenumărate studii clinice încă de mai bine de 25 de ani. De asemenea, studiile clinice reprezintă o oportunitate pentru centrul medical, pentru spitalul în care se derulează din perspectiva veniturilor și o spun în calitate de manager de spital. Era un moment la care România se număra între fruntașii țărilor europene care rulează studii clinice, a fost apoi o perioadă mai neagră din perspectiva accesării studiilor clinice, dar din fericire la acest moment lucrurile par că se redresează. În primul rând, pentru că avem o legislație în domeniu, în al doilea rând, pentru că ANMDM (n.r. Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale) a făcut niște pași deosebit de importanți din această perspectivă, dar avem nevoie de o strategie în domeniul studiilor clinice în România și vreau să aduc pe această cale mulțumiri Ministerului Sănătății pentru faptul că a conturat această strategie, acest plan, dar cred că este foarte important să-l implementăm, pentru că la strategii suntem foarte buni și avem o groază de strategii uitate prin sertare pe la Ministerul Sănătății și nu numai, ori important e să obținem rezultate reale pentru strategiile pe care le-am elaborat.

Nu în ultimul rând, sunt convinsă că România are o poziție competitivă deosebită din două perspective. În primul rând, dacă vorbim de costuri, costurile derulării unui studiu clinic în România cu certitudine sunt mai mici decât în orice altă țară europeană și în al doilea rând, pentru că avem o resursă umană de calitate, avem medici și asistenți medicali bine pregătiți, profesioniști care sunt lăudați la nivel mondial și care au expertiza și experiența necesară în derulare a studiilor clinice. Toate aceste premise cred că sunt suficiente pentru a putea merge mai departe, dar pentru aceasta avem nevoie de parteneriat, parteneriat între industria pharma, universități, spitale, profesioniștii din domeniu și pacienți. Vă vorbesc și din calitatea mea de prodecan responsabil de cercetare și inovare al Facultății de Medicină, al Universității de Medicină și Farmacie și vă mărturisesc că promovez la nivelul facultății dezvoltarea unui departament puternic de cercetare în domeniul studiilor clinice și, de asemenea, mă preocup de pregătirea tinerilor cercetători.

Din păcate, așa cum știți, cercetare în România este foarte prost finanțată și studenții nu simt atractivitatea pentru domeniu. Ori eu îi încurajez să aleagă domeniul cercetării ca profil de carieră pentru că este unul care aduce mari satisfacții. Mă întorc la prevenție și la implementarea noilor tehnologii. Cred că nu e nevoie să vă spun că de aproape 10 ani Administrația Prezidențială consideră prevenția prioritatea zero a politicilor publice în domeniul sănătății. Nenumerătele mesaje publice lansate și încercări de a implementa programe în acest sens sunt dovada a ceea ce v-am spus ceva mai devreme. Noi avem convingerea și cred că toți avem convingerea că numai prin educație pentru sănătate, prin prevenție, prin elaborarea unui stil de viață sănătos, cât mai sănătos, putem aduce o schimbare, putem să pregătim încă de la cele mai fragede vârste cetățenii să respecte niște reguli simple, care par banale atunci când le enumerăm, de la alimentația sănătoasă și practicare sportului, la renunțarea la adicții, fumat, droguri și, de ce nu, inclusiv măsuri de prim ajutor. (...) Am ajuns la acest stadiu în care vorbim deja despre roboți în practica clinica pentru că noi folosim deja robotul chirurgical și colegii mei o știu, despre inteligența artificială care altădată părea de domeniul SF, despre instrumente de monitorizare a pacienților la distanță, despre genomică și, în ultimul rând sau nu în ultimul rând, despre medicina personalizată.

Trebuie însă să ne gândim la două aspecte care sunt foarte importante și deschid discuțiile în acest sens. Primul aspect se referă la etica utilizării datelor pentru că noi toți manipulăm date, ori cu toții cunoaștem numai regulamentul GDPR, dar tot ce ține de folosirea datelor pacienților într-un mod eficient, păstrând confidențialitatea, și în al doilea rând, trebuie să ne gândim la modul în care echipele colaborează între ele și folosesc aceste date pentru promovarea implementării acestor tehnologii la nivel național. Al doilea aspect care este la fel de important se referă la modul în care profesioniștii învață și utilizează aceste tehnologii. Este ușor să aduci un robot chirurgical într-un spital, dar este foarte greu să educi un chirurg să opereze robotic. Și colegii mei care au fost în misiunea din Statele Unite știu ce eforturi au făcut clinici de prestigiu americane pentru a pregăti profesioniștii pentru a utiliza aceste tehnologii.

Cred că acest aspect este deosebit de important și revin la rolul universităților în training-ul și în pregătirea nu numai a medicilor, dar și a asistenților, a fizicienilor, a tehnicienilor, a personalului mediu în utilizarea acestor instrumente. Să nu uităm că beneficiarul final este pacientul, iar training-ul populației cred că este mult mai dificil, deși astăzi și bunicii noștri știu să folosească un telefon, dar campanii de pregătire, de sensibilizare, de conștientizare a importanței unui instrument care poate ajuta un pacient aflat la mare distanță prin monitorizare, prin stabilirea unui diagnostic precoce, toate aceste lucruri trebuie avut în vedere atunci când vorbim de implementarea noilor tehnologii. Sunt aici alături de dumneavoastră. Aștept cu drag întrebările. Cred că e o introducere în subiect care atinge ceea ce eu mi-aș dori să se discute, bineînțeles că sunt deschisă oricărei colaborări, cum am fost de altfel și în ultimii 10 ani, și sunt foarte mulțumită și încântată că aceste teme care, așa cum vă spuneam, altădată păreau SF, astăzi sunt lucruri practice, pragmatice cu care ne confruntăm în practica clinică și în viața de zi cu zi”, a declarat Diana-Loreta Păun.

Plan al ”întregului ecosistem implicat”

„Vă mulțumim, doamna profesor, mulțumim și într-adevăr ne-ați lansat foarte multe mingi la fileu pentru această seară și ați făcut o introducere foarte amplă în subiect. N-ați deschis un singur subiect drag mie, ci mai multe, pe lângă planul de studii clinice și vă mulțumesc pentru implicarea în acest demers, și noi vrem ca implementarea lui să meargă foarte bine în perioada următoare, ce aș vrea să menționez în schimb este că planul nu este al unei instituții, este al întregului ecosistem implicat în studiile clinice.

Dacă la hub-ul de inovații ne-am asumat anumite obiective din el și agențiile și organizațiile de pacienți, societatea civilă și toți actorii implicați în acest demers sperăm să-și asume anumite obiective din plan în perioada următoare. Resursa umană, un alt subiect foarte, foarte important. (...) Un alt exemplu de bună practică e important să ne gândim atunci când avem un demers legislativ sau investiție și la resursa umană care să operaționalizeze în planul următor și trebuie să ne obișnuim cu acest cu acest tip de gândire. (...) De asemenea, două tematici foarte importante și o să profit de ocazie să deschid aceste subiecte pentru următorul nostru invitat și panelist. Bine ați venit, domnule senator Laszlo Attila! Cu experiența dumneavoastră foarte vastă în Senatul României și în procesul legislativ vă rugăm să împărtășiți cu noi opinia dumneavoastră despre prevenția în România și mai ales cadrul legislativ al prevenției și despre noile tehnologii. S-au ridicat tematici importante precum etica noilor tehnologii, cadru de utilizare a noilor tehnologii, inclusiv inteligența artificială, și aș mai adăuga încă un lucru: cadru legal pentru folosirea noilor tehnologii chiar în prevenție, să combinăm cele două teme ale acestei serii”, a spus Teodor Blidaru.

Mesajul transmis de senatorul Laszlo Attila

„Vă mulțumesc pentru invitație și am să fiu și am să vă dau un răspuns mai larg pentru că fiul meu lucrează în domeniu, deci fiul meu asta face la o firmă multinațională și din când în când îl întreb ce face și în același timp ne mai consultăm în diferite probleme legate de cardiologie pentru că nora mea este medic cardiolog. Din când în când văd că nora îmi călărește fiul ca să îi facă programele pentru screening și pentru testele clinice care sunt în derulare la acel spital.

În primul și primul rând, aș dori să vă spun că observ o oarecare tensiune nu numai la copilul propriu, ci și la colegii lui legat de viitorul lor și rolul lor ca și persoane care lucrează într-un astfel de domeniu. Ei se așteaptă la o revoluție în management-ul resurselor umane în foarte multe domenii, inclusiv în medicină, și își pun problema dacă toate aceste cunoștințe vor fi utilizate mod etic sau nu pentru că au și beneficii din care putem profita, dar există și foarte multe pericole dacă ajunge mâna unor persoane care nu vor întotdeauna chiar cel mai bun lucru. Eu vă spun sincer, de multe ori sunt uimit unde am ajuns și ce lucruri sunt deja și sunt utilizate, dar încă nu într-o scară foarte largă în medicină.

Eu mă aștept la câteva domenii unde în scurt timp vom avea anumite surprize, chiar plăcute, și unde aceste noutăți vor fi acceptate atât de breasla medicală, cât și de personalul care lucrează în sistemul sanitar cu toată lumea implicată, de altfel, un sistem foarte rigid și foarte conservator. Cred că primul domeniu unde o să profităm de aceste lucruri va fi de birocratizare a sistemului. Cei care au fost și foarte mulți dintre noi am vizitat instituții foarte renumite, eu în Statele Unite n-am văzut, de exemplu, hârtie, dar am văzut asistente care stăteau cu căștile pe urechi și se uitau dacă softul transcria ceea ce se vorbea în sala de intervenție sau nu. Tot așa controlau dacă s-au scăzut stocurile din sălile de intervenție sau nu, iar hârtia n-a apărut doar eticheta cutiei care a apărut în farmacie atunci când s-a eliberat medicamentul, dar nu scria nici tipul medicamentului, ci scrie numele pacientului, numărul de telefon al medicului și cum să fie administrat. Atunci când s-a administrat o anumită terapie, atunci nu s-a administrat ampicilină nu știu cât, ci cutia numărul unu, 21 de drajeuri, unul pe zi și la revedere, aici mă aștept la primul aspect.

Al doilea aspect, și aici am făcut demersuri și noi la nivel legislativ, este problema asigurării opiniei medicului specialist în afara instituției în care este. N-o să avem niciodată radiolog în toate centrele de permanență sau de urgență, n-o să avem nici cardiolog, n-o să avem nici neurolog, dar deja există sistemele de monitorizare a pacienților, deja există o serie de facilități care îl întreabă pe medic: ' Așa e că acesta este primul la care vrei să te uiți?'. Dacă nu coincid punctele de vedere, atunci te mai întreabă că: 'Nu vrei să te mai uiți încă o dată?'. La Iași, de altfel, funcționează de peste 10 ani un sistem finanțat din bani europeni și foarte probabil că acesta, mă rog, astfel de lucruri se vor generaliza la nivel național în ciuda impedimentelor puse de anumite specialități. Trebuie să acceptăm că atunci când ne uităm, de exemplu, la o radiografie pulmonară clasică, atunci acea sugestie este în baza experienței a milioane sau miliarde de alte radiografii făcute undeva în lume și încet, încet ajungem și văd că suntem pe drumul cel bun de a primi și sugestii privind etiologia în baza unei imagini radiologice. Acum am să încerc să vă răspund și la întrebarea pe care mi-ați spus-o. Văd o oportunitate extraordinară în screening și în diagnosticul precoce pentru că chiar ieri am făcut referire, sper ca mai devreme sau mai târziu și legislația să fie modificată în sensul de a avea acele centre de screening și de diagnostic precoce unde să putem trece, chiar dacă nu la nivel populațional, dar să începem această activitate pentru că niciodată n-o să ajungem să ne satisfacem toate nevoile de finanțare în sistemul sanitar.

Trebuie să știți că cel mai bine dintre bolile cronice netransmisibile stăm la diabet, unde presupunem că avem vreo 2 milioane de pacienți, poate un pic mai mult, dar tot 800000 tratăm. Despre restul nu știm prea multe, dar aici stăm cel mai bine și procentul nu depășește 40, 40 și ceva la sută din pacienții care probabil îi avem. O astfel de activitate și un astfel de volum trebuie prioritizat și trebuie stabilite niște etape și cred că tocmai această facilitate ne va ajuta foarte mult și trebuie început de undeva, nemaivorbind de faptul că tot sper de vreo 30 și ceva de ani că vom relua mai devreme sau mai târziu și învățământul sanitar în școli. O să apară și acea categorie socială care va conștientiza că dacă a avut anumite afecțiuni în familie ar fi bine să facă pasul următor. Nu vă ascund faptul că sper ca o bună parte din propunerile care au fost făcute să le regăsiți în scurt timp în noul program de digitalizare a sistemului sanitar pentru că o să avem surpriza ca și pacientul va avea posibilitatea să își proiecteze traseul pacientului, să vadă unde dorește să-și facă screening-ul, să nu fie nevoit să facă acele drumuri la medicul de familie, să-i dea hârtie, după care să se scarpine unde să meargă și cum să meargă, și o serie de facilități care ne vor ușura viața. Sper să avem acest curaj de a introduce și în același timp sper ca să asistăm la o introducere foarte brutală și foarte bruscă pentru că tot speram în ultimii 4 ani, când nu am avut procese electorale, să facem acest pas. De obicei, astfel de modificări, uneori brutale, pot fi introduse de obicei în primul an, după care noi, politicienii, încercăm să fim băieți cuminți ca să fim realeși. Această fereastră de 4 ani, am ratat-o, 2024 a fost anul de sacrificiu când am avut toate alegerile, deci foarte probabil vom avea încă vreo 2 ani de liniște, după ianuarie, după care nu bag mâna în foc ce se va întâmpla”, a precizat Laszlo Attila.

Inteligența artificială în radiologie

„Mulțumim foarte mult, domnule senator, cu toții împărtășim opinia dumneavoastră că anul viitor este unul esențial, fiind primul an după procesele electorale. Va fi important ca anul viitor întreg sistemul de sănătate să vorbească cu aceeași voce și să-și seteze prioritățile astfel încât să fie anul în care se întâmplă poate acele modificări un pic brutale de care avem nevoie. De asemenea, împărtășesc și empatizez foarte mult cu dilema fiului dumneavoastră, sunt radiolog și când am intrat în radiologie foarte mulți colegi sau persoane îmi spuneau că e o profesie care va dispărea și că n-am ales bine ș.a.m.d. Ce observ, în schimb, după câțiva ani în rezidențiat în această profesie este că ea apare ca un subiect distinct de research și un subiect distinct de interes pentru radiologi, inclusiv la congresele mari. Sigur n-o să intru foarte mult în subiect, sunt radiologi în țară cu mai multă experiență decât mine care pot interveni pe subiect, însă vreau doar să împărtășesc concluzia unei sesiuni de la Congresul European de Radiologie de anul trecut, unde în filmulețul sesiunii de AI la final rezultatul a fost: 'AI will not replace radiologists, but radiologists using AI will replace radiologists not using AI'. Deci, foarte interesant și foarte important cum va intra în viețile noastre, nu cred că putem evita acest lucru și chiar nu ar trebui să încercăm să evităm, ci să devenim un fel de utilizatori pentru aceste sisteme”, a mai transmis Teodor Blidaru.

Principalele idei ale panelului:

- Studii clinice, medicină preventivă și noi tehnologii în domeniul sănătății

- Beneficiile economice ale investițiilor în sănătate

- Strategie în domeniul studiilor clinice în România

- Finanțarea cercetării din România

- Etica utilizării datelor pacienților

- Revoluție în management-ul resurselor umane

- Asigurarea opiniei medicului specialist în afara instituțiilor

- Program de digitalizare a sistemului sanitar

- Inteligența artificială

Urmărește forumul de dezbatere aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News