Afectată deja de sancţiunile internaţionale, economia Rusiei se confruntă acum cu o lovitură autoindusă, în condiţiile în care mobilizarea parţială a rezerviştilor decretată de preşedintele Vladimir Putin riscă să submineze productivitatea, cererea şi revenirea economică, transmite Reuters.  

În condiţiile în care sute de mii de bărbaţi fie au fost recrutaţi în armată, fie au fugit din ţară, incertitudinea cu privire la investiţii este din nou la un nivel ridicat în economia rusă, care pare să fi rezistat mai bine decât se estima iniţial la sancţiunile adoptate de Occident în contextul războiului din Ucraina.

"Declararea mobilizării şi extinderea sancţiunilor riscă să demareze al doilea val al crizei economice", spune Evgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, care se aşteaptă ca ritmul de contracţie a economiei ruseşti să se agraveze în ultimele luni ale acestui an.

Joia trecută, însuşi preşedintele Putin a declarat că vânzările cu amănuntul au scăzut în ultima săptămână a lunii septembrie şi a ordonat Guvernului de la Moscova să găsească modalităţi pentru a stimula cererea de consum. Putin nu a recunoscut însă că ar exista o legătură între scăderea vânzărilor cu amănuntul şi decizia sa din 21 septembrie de a declara mobilizarea rezerviştilor.

Cifrele publicate marţi de Banca Centrală a Rusiei arată că activitatea economică a încetinit semnificativ la finele lunii septembrie. De asemenea, datele publicate de o divizie de analiză a băncii Sberbank arată că în săptămâna 19-25 septembrie, cheltuielile gospodăriilor pentru produse non-alimentare au scăzut cu 12,7% în ritm anual, după un declin de 9,2% în săptămâna anterioară.

"Ne aşteptăm să vedem un declin de două cifre al vânzărilor de retail în lunile următoare, în special pentru produsele scumpe non-alimentare", a declarat şi economistul de la Renaissance Capital, Sofya Donets.

În ultimele luni oficialii ruşi şi-au îmbunătăţit treptat prognozele, după ce în luna aprilie Ministerul Economiei de la Moscova estima o contracţie a PIB de peste 12% în acest an, în condiţiile în care majorarea preţului petrolului şi îmbunătăţirea excedentului de cont curent au ajutat Rusia să limiteze consecinţele sancţiunilor.

Analiştii intervievaţi de Reuters luna trecută se aşteptau ca PIB-ul Rusiei să se contracte cu doar 3,2% în acest an, urmând ca anul viitor să se înregistreze o nouă contracţie de 2,5%.

Însă, într-un moment în care Moscova îşi intensifică acţiunile în Ucraina, această revenire relativă a economiei ar putea fi acum pusă în pericol.

"Principala consecinţă a mobilizării este pierderea de capital uman", spune economistul Natalya Zubarevich.

Întinderea şi amploarea mobilizării nu sunt deocamdată cunoscute într-o ţară cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de persoane. Mass media din Rusia au estimat că aproximativ 700.000 de persoane au fugit din ţară de la anunţarea mobilizării, însă Kremlinul a dezminţit aceste cifre.

Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko Invest, a estimat că undeva între 0,4% şi 1,4% din forţa de muncă a Rusiei a fugit din ţară, sau se numără printre cei 300.000 de bărbaţi chemaţi să se alăture forţelor armate. Polevoy spune că mobilizarea rezerviştilor este o adevărată lovitură pentru evoluţia demografică a Rusiei, pentru piaţa muncii şi climatul de investiţii, într-un moment în care accesul la echipamente şi tehnologie modernă dispare. "Anterior era posibil să se mizeze exclusiv pe capitalul uman pentru a susţine economia, acum o parte a acestui capital uman productiv este mobilizat iar o altă parte pleacă din ţară", spune Polevoy.

În plus, caracterul haotic al mobilizării a făcut ca unele Ministere să se chinuie să obţină scutiri pentru unii dintre cei mai importanţi angajaţi ai lor. Cele mai afectate ar urma să fie micile firme. "Cel mai grav va fi pentru IMM-uri, care nu au oportunitatea de a face lobby pentru scutiri şi în cazul cărora pierderea a doi-trei angajaţi cheie poate ucide o firmă ", spune Natalya Zubarevich, notează Agerpres.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News