România: - confirmate, - vindecate, - decese
Scrie-ne pe WhatsApp
sau sună-ne 0772.264.642 (L - V, 09:00 - 18:00)
DCNewsTV.ro -  Live  |  Video  |  Înregistrări
Conținutul articolului îl regăsiți mai jos.
Autor: Mădălina Hideg | Publicat pe: 31 iul, 23:57
MIZA alegerilor locale, decisivă pe scena politică. Partidele politice, sub lupă: Barna nu a terminat de curățat alune...
Deși ar fi trebuit să aibă loc încă din luna mai, data alegerilor locale este încă incertă. Pandemia a generat disfuncții pe toate segmentele; dacă cele care vizează viața socială și cea economică sunt mai mult decât evidente, resimțite ușor de către fiecare dintre noi, disfuncțiile politice se remarcă doar în urma unor analize mai atente. Amenințarea democrației, dar mai ales infestarea partidelor politice cu virusul impotenței sunt câteva dintre efectele ascunse ale pandemiei asupra vieții politice.

România este în prag de alegeri locale

 

În mai puțin de o lună, începe campania electorală pentru alegerile locale. Cel puțin deocamdată, se vehiculează că duminică, 27 septembrie, ne vom prezenta în fața urnelor pentru a ne alege reprezentanții în administrația locală pentru încă patru ani. Un sondaj IRES publicat curând (https://ires.ro/articol/405/2020---alegeri-in-pandemie) arată însă că oamenii nu sunt foarte încântați să meargă la vot, în contextul epidemiologic actual. Mai mult de jumătate dintre români sunt de părere că ar trebui organizate alegeri doar atunci când se termină pandemia. Același studiu arată că majoritatea românilor se așteaptă la măsuri speciale dacă totuși se vor organiza alegeri: să se poată vota prin corespondență, cu deplina respectare a secretului și a liberei exprimări a votului, alegerile să de deruleze pe parcursul mai multor zile pentru a se evita aglomerația, să se facă programări din jumătate în jumătate de oră la secțiile de vot sar să se organizeze mai multe secții de vot. 

 

Românii pun democrația în așteptare

 

Guvernul nu se grăbește să anunțe niciuna dintre aceste măsuri așteptate. Un sondaj realizat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai arată că 64% dintre români se tem că s-ar putea îmbolnăvi de coronavirus, iar alți 73% se tem că s-ar putea îmbolnăvi cei apropiați. În acest context, este posibil ca, în cazul în care se vor organiza totuși alegeri în 27 septembrie și numărul zilnic de îmbolnăviri rămâne ridicat, prezența la vot să nu fie una numeroasă (IRES estimează o prezență de 30-35%). Atunci vom avea cu siguranță cazuri de primari aleși și cu 10% din totalul electoratului. 

Se pune întrebarea dacă se mai respectă principiul democratic al reprezentativității, dar se pare că și democrația este în așteptare în această perioadă nefastă. Același studiu IRES arată că pentru 72% dintre români este mai importantă sănătatea decât democrația. 

 

Dacă partidele ar crește miza alegerilor, prezența la vot ar fi surprinzătoare

 

Oricum, prezența scăzută la alegerile locale în contextul pandemiei generate de coronavirus nu este neapărat o certitudine. Să luăm cazul Poloniei, care de curând a avut alegeri prezidențiale. Prezența la vot în turul doi a fost de 68,18%, cu aproape 13% peste procentul prezenței din 2015. Asta în condițiile în care și Polonia se confruntă cu destul de multe îmbolnăviri (astăzi erau aproximativ 45.000 de cazuri). Poate că dacă partidele politice reușesc să crească miza acestor alegeri pentru electoratul român, atunci prezența la urne va fi peste așteptări. E adevărat că sunt puține șanse să se întâmple acest lucru – candidații nu se prea grăbesc să se înscrie în cursele electorale. 

 

România lipsește din analizele europene privind efectele pandemiei asupra alegerilor în statele membre

 

Ca o paranteză, la sfârșitul lunii mai, Parlamentul European a pregătit un document în care analiza situația statelor ale căror runde de alegeri au fost sau ar fi urmat să fie afectate de pandemie (https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2020/651969/EPRS_BRI(2020)651969_EN.pdf). Interesant este că în studiu apar doar Germania, Austria, Spania, Franța, Italia și Polonia, dar nu și România! Oricum, se atrage atenția asupra faptului că efectele pandemiei s-ar putea resimți la nivelul prezenței la vot, la nivelul dezbaterii publice (în sensul că pandemia ocupă aproape tot spațiul public și nu vor mai exista dezbateri reale pe marginea programelor politice de guvernare), efecte se vor vedea în modul diferit în care se va derula campania electorală, respectiv se poate restrânge plaja de acțiune a partidelor din opoziție, întrucât guvernele ar putea fi tentate să folosească restricțiile date de starea de urgență cu scopul de a reprima candidații opoziției sau mass media critică ori chiar indivizii care exprimă opinii neconforme. 

Impotența partidelor politice românești este ca un scut în fața pericolului populismului

 

De altfel, există și alte îngrijorări cu privire la democrație: într-un climat al incertitudinii cum este cel actual, în care nu știm exact ce ne aduce ziua de mâine, discursul populist poate să ia amploare și să prindă rădăcini mai adânci decât în mod normal; de obicei, retorica populistă hipnotizează masele, conține elemente care adună repede adepți pe care îi fidelizează și mai repede; oferă perspective, vinde iluzii. Este un pericol sesizat în mai multe state europene – în Ungaria, Austria sau Polonia.

Noi, românii, nu suntem expuși unui astfel de pericol; oricum, la noi nu s-a manifestat populismul clasic; curentul populist se poziționează în extrema dreaptă pe eșichierul politic, ori la noi PSD a fost partidul care a fost cel mai des acuzat de populism (și, la drept vorbind, singurul care manifesta cele mai multe simptome de infestare cu acest virus politic) – partid de stânga (mai degrabă către centru decât spre extrema stângă). Liderii nu au avut suficientă forță de seducție pentru a crea o masă critică suficient de numeroasă pentru a declanșa un curent, iar după ce Liviu Dragnea a mers la Rahova, PSD practic aproape că nu mai există. În acest moment, Marcel Ciolacu nu și-a găsit cadența necesară pentru a spera să recupereze măcar procentele pierdute în fața PNL la ultima rundă de alegeri. Nu mecanismele democratice funcționale ne-au ferit de pericolul populismului, ci impotența clasei politice!

PNL este în criză de cadre

 

Nici PNL nu scapă de flagelul impotenței politice, însă aici sunt alte nuanțe. Prins în capcana guvernării, trebuie să înceapă să spună nu pentru diverse majorări de venituri din surse bugetare, pe care le-a promis anterior fie când era în opoziție, fie de când a ajuns la putere. Liberalii au amânat cât au putut decizia privind dublarea alocațiilor pentru copii, știind clar că nu vor fi bani suficienți pentru asta. Acum însă au ajuns la capătul drumului – nemaiputând lungi așteptarea, au anunțat majorări cu aproximativ 15% (dar până la 100% e cale lungă). Faptul că soarta a făcut ca PNL să fie la guvernare în această perioadă tulbure nu face decât să accentueze criza de personal  - criza de cadre – din acest partid; în ciuda faptului că pare a fi destul de apreciat de mulți dintre români – 47% conform ultimului studiu IRES, am ajuns să avem un Guvern format din persoane fără calibru profesional în domeniile în care ocupă portofoliul de ministru. În situații normale, impostura de acest gen nu iese în evidență atât de ușor, însă acum, când luarea la timp a unor decizii mai ales economice este crucială pentru viitorul societății românești, impostura (sau impotența?)  este mai mult decât evidentă.

 

Dan Barna nu a terminat de curățat alunele

 

USR – PLUS a intrat într-un con de umbră în ultima perioadă. Poate că Dan Barna nu a terminat încă de spart alunele (sau nucile, ce-or fi fost) din clipul său electoral pentru alegerile prezidențiale. Iar Dacian Cioloș se ocupă de Renew Europe în Parlamentul European, dar pe când Renew Romania? Prin urmare, atât USR cât și PLUS au rămas fără vlagă.

 

PRO România are mai mult lideri puternici decât structuri în teritoriu

 

PRO România se bucură deocamdată de efectul de band-vagoning, unde liderul este locomotiva partidului, dar nu a reușit să își creeze structuri teritoriale suficient de puternice, deși a trecut deja de o rundă de alegeri (cele europarlamentare). Își ascund impotența din acest punct de vedere în spatele faptului că statutar, nu au creat structuri teritoriale clasice; însă știm cu toții că în ecuația ingredientelor pentru câștigarea alegerilor, organizarea ocupă mai mult de 70% (organizarea internă, inclusiv disciplina propriului electorat). Pandemia mai oferă puțin timp suplimentar, dar având în vedere și restricțiile de deplasare, și cele de asociere nu se știe dacă va fi suficient pentru a obține un scor mulțumitor la nivel național. 

Organizarea alegerilor locale în toamnă va avea în mod cert cel puțin un efect pozitiv: măcar partidele politice vor depăși starea de incertitudine privind poziționarea în opțiunile electoratului și se vor avea timp să se concentreze asupra găsirii unui antidot pentru virusul impotenței de care au fost atinse!

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
DCNewsTV.ro - Ultimele materiale video
Crossuri parteneri
Capital.ro
Capital.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro