Discul nedescifrat descoperit în Phaistos (Creta) reprezintă una dintre marile enigme ale civilizaţiilor străvechi.

Recent, s-au făcut câţiva paşi în decriptarea acestui artefact. Inscripţiile (semne asemănătoare hieroglifelor, simboluri... pictograme) misteriosului disc din insula Phaistos au fost parţial descifrate de doi lingvişti (un grec şi un britanic). Discul din argilă, cu diametrul de 16,5 centimetri şi grosimea de 1 centimetru, conservat la Muzeul Iraklion din insula Creta, rezistă decriptării de la descoperirea sa, din 1908, în subsolul unui palat minoic (construit în 1700 i.Ch.) din Phaistos, în sudul insulei. De atunci, numeroşi specialişti au încercat să descifreze semnificaţia enigmaticelor simboluri realizate pe ambele feţe în urmă cu cel puţin 3700 de ani.

Pe disc apar 242 de imprimări individuale, divizate prin linii verticale în 61 de grupuri. 45 dintre semne sunt diferite, incluzând imagini ale unor bărbaţi care aleargă, coroane din pene, femei, copii, animale, păsari, insecte, unelte, arme, plante... Unul sau două dintre aceste simboluri seamănă vag cu hieroglifele cretane folosite de la începutul până la mijlocul celui de-al doilea mileniu î.Hr.

Nu se ştie care este motivul pentru care minoicii foloseau un limbaj pictografic primitiv, concomitent cu scrierea Linear A, mult mai avansată. Inscripţia a fost făcută prin stanţare cu matriţe de lemn sau fildeş în lutul moale, iar apoi discul a fost ars la temperaturi înalte pentru a se întări. Discul din Phaistos reprezintă prima formă de imprimare din lume.

În cadrul unei conferinţe care a avut loc în Creta, cei doi cercetători au relevat faptul că semnele reproduc o rugăciune adresată zeiţei-mamă, divinitatea principală a panteonului civilizaţiei minoice, cea mai înfloritoare din epoca de bronz a lumii greceşti (2700-1200 i.Ch.) şi că au identificat de câteva ori noţiunea de mamă prezentă pe ambele feţe. Au reuşit să desluşească mesajul pe baza studiilor epigrafice, a scrierilor cretane vechi, cum ar fi, de pildă, Linearul A şi Linearul B., comparându-le totodată cu semnele hieroglifice cretane descoperite pe sigilii şi pe diverse obiecte din al II-lea mileniu î.Ch. De mare folos au fost studiile lui Jean-François Champollion (1790-1832) şi ale lui Thomas Young (1773-1829) legate de descifrarea hieroglifelor.

Astfel, cei doi cercetători sunt convinşi că vor reuşi să descifreze cea mai mare parte a textului.

Citeşte şi: Omul care și-a înființat propria țară cu 4 locuitori

 

Potrivit mitologiei, în Phaistos se afla reşedinţa regelui Radamanthis, fratele regelui Minos. Era, de asemenea, oraşul unde s-a născut înţeleptul şi profetul Epimenidis, unul dintre cei 7 înţelepţi ai lumii antice. În urma săpăturilor efectuate de arheologi au fost descoperite ruine datând din neolitic (3000 î.Hr).

În timpul erei minoice, Phaistos era un foarte important oraş-stat. În perioada de vârf, acesta se întindea de la Lithinon la Psychion şi includea insula Paximadia. Oraşul a participat la Războiul Troian şi a devenit mai târziu unul dintre cele mai importante oraşe-stat din perioada doriană. Phaistos a continuat să înflorească până când a fost în mare parte distrus de către gortinieni în secolul al III-lea î.e.n., dar a continuat să existe în timpul perioadei romane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News