Specialiștii ar putea da în perioada imediat următoare detalii despre misterul metanului de pe Marte. 

Roverul autonom Curiosity, trimis de NASA pe Marte, a făcut recent nişte măsurători considerate extrem de importante pentru că ar putea contribui la elucidarea aşa-numitului "mister" al metanului de pe Planeta Roşie, conform unui material publicat joi de Space.com, scrie Agerpres. 

Măsurătorile roverului Curiosity au arătat că nivelurile de metan se modifică sezonier în interiorul uriaşului Crater Gale de pe Marte (154 de kilometri în diametru), pe care roverul îl explorează încă din august 2012. Robotul cu şase roţi a detectat şi câteva creşteri bruşte şi semnificative ale cantităţii acestui gaz, ceea ce poate reprezenta un indiciu al existenţei vieţii pe Marte.

Însă aici intervine aşa-zisul mister: perspectiva de pe orbita planetei este mult diferită. Sonda ruso-europeană TGO (Trace Gas Orbiter), care a fost concepută să identifice gaze precum metanul, a reuşit să detecteze extrem de puţine urme de metan în atmosfera lui Marte. Spre exemplu, TGO a înregistrat un maxim de 0,012 părţi pe miliard (ppb) de metan în intervalul aprilie - august 2018. Această valoare este de aproximativ 35 de ori mai mică decât cea detectată de roverul Curiosity în Craterul Gale în acelaşi interval de timp.

Date înregistrate de Curiosity

În plus, nici TGO şi nici Mars Express, o sondă europeană aflată pe orbita lui Marte din decembrie 2003, nu au înregistrat creşterea recentă a cantităţii de metan din atmosferă detectată de Curiosity. În cursul acestui eveniment, produs la 19 iunie a.c., concentraţia de metan din locaţia în care se află roverul a crescut până la 21 ppb - cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de Curiosity. Interesant este şi faptul că sonda Mars Express a reuşit, în mod independent, să observe prima creştere a concentraţiei de metan pe care Curiosity a identificat-o în iunie 2013.

Discrepanţele dintre măsurătorile realizate de pe teren şi cele de pe orbită i-a făcut pe membrii echipei ştiinţifice a misiunii Curiosity să "nu mai înţeleagă nimic", după cum mărturiseşte coordonatorul echipei, Ashwin Vasavada, de la NASA's Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, cu ocazia unei mese rotunde organizate recent la San Francisco, în cadrul conferinţei anuale a Uniunii Americane de Geofizică.

O posibilă explicație

Poate există ceva în atmosfera rarefiată a lui Marte care distruge foarte rapid metanul degajat deasupra roverului Curiosity, înainte ca acesta să fie detectat de TGO şi de Mars Express, conform lui Vasavada. Aceasta nu este însă singura explicaţie posibilă.

"Poate că fenomenele dilatării şi contracţiei zilnice a atmosferei, sub efectul căldurii solare, sunt de vină", a mai susţinut el.

Măsurătorile anterioare realizate de Curiosity (realizate cu ajutorul instrumentului SAM - Sample Analysis at Mars) au fost făcute în cursul nopţii, ceea ce este de înţeles având în vedere faptul că în cursul zilei roverul studiază cu minuţiozitate roci sau se deplasează dintr-o locaţie în alta. Acest lucru înseamnă şi că roverul a detectat metanul atunci când atmosfera este mai densă (contractată din cauza frigului), iar concentraţia de metan a fost, prin urmare, mai mare. În schimb, în cursul zilei, atmosfera se dilată sub razele solare, moleculele de metan devin mai difuze, mai împrăştiate - ceea ce poate explica de ce măsurătorile realizate de pe orbită sunt substanţial diferite.

Testări făcute de echipa Curiosity

Echipa Curiosity s-a decis să testeze această idee şi, deja, la sfârşitul săptămânii trecute, roverul a fost programat să realizeze o primă măsurătoare a concentraţiei de metan pe timpul zilei. "Acest experiment rar ne oferă ocazia să facem nişte observaţii ştiinţifice foarte interesante, însă avem nevoie de timp pentru a analiza datele primite", a precizat unul dintre membrii echipei Curiosity, Catherine O'Connell, geolog planetar la Universitatea din New Brunswick, Canada.

Rezultatele acestor măsurători vor rezolva însă doar parţial "misterul" metanului de pe Marte pentru că oamenii de ştiinţă încă nu ştiu care este originea acestui gaz. Majoritatea metanului din atmosfera terestră, spre exemplu, este produs de organismele vii, însă acest gaz poate fi generat şi complet abiotic, în reacţii ce implică apă fierbinte şi anumite roci.

Şi chiar dacă acest metan este biogenic - un mare "dacă" - tot nu înseamnă neapărat că este un semn al existenţei vieţii pe Marte. Acest gaz ar fi putut fi generat în urmă cu miliarde de ani, când poate că a existat viaţă pe Marte, şi ar fi putut rămâne în pungi subterane, din care se scurge câte puţin la suprafaţă.

Măsurători suplimentare

Echipa Curiosity a anunţat şi alte măsurători interesante despre un alt gaz asociat de obicei vieţii. Astfel, nivelurile de oxigen din zona Craterului Gale cresc considerabil în cursul primăverii şi verii şi apoi scad sub concentraţiile preconizate în perioada iernii.

"Atât metanul cât şi oxigenul sunt mistere. Sunt lucruri în atmosfera lui Marte pe care nu le înţelegem. Cum este produs metanul, cum este produs oxigenul şi cum sunt distruse aceste gaze. Aceste chestiuni nu corespund modelelor noastre de chimie atmosferică", a mai susţinut Vasavada.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News