Platoul deșertic Nazca este celebru pentru reprezentările antropomorfe, zoomorfe și geometrice trasate pe sol — așa-numitele linii Nazca. Aceste linii nu sunt însă singurele vestigii ale civilizației care s-a dezvoltat pe platoul Nazca între anii 200 î.Hr. și 600 d.Hr. În această regiune au fost descoperite și numeroase gropi săpate în spirală denumite puquios.
Rosa Lasaponara împreună cu echipa sa de la Institutul pentru Metodologie și Analize de Mediu din Italia a examinat fotografii realizate din satelit ale acestor puquios și a observat că poziția lor, relativ la sursele de apă și la așezările umane din acea perioadă, le făcea să fie mai mult decât niște simple rezervoare de apă, și anume un veritabil sistem de transport al apei pe mari distanțe.
Aceste gropi de forma cochiliei unui melc aveau proprietatea de a canaliza energia vântului într-o serie de canale subterane, împingând apa spre diferite locuri din această regiune aridă, acolo unde era nevoie de ea.
[citeste si]
"Așa-numitele puquios reprezintă cel mai ambițios proiect hidraulic din regiunea Nazca, asigurând necesarul de apă pentru întregul an și nu doar pentru agricultură și irigații, ci și pentru nevoile domestice" ale locuitorilor, a explicat Rosa Lasaponara într-un interviu oferit pentru BBC. "Prin faptul că a permis exploatarea unor surse inepuizabile de apă de-a lungul anului, indiferent de anotimp, sistemul de puquios a făcut posibilă practicarea intensivă a agriculturii într-unul dintre cele mai aride locuri din lume", a adăugat ea.
Construcția acviferelor puquios, a mai susținut cercetătorul italian, "a implicat folosirea unei tehnologii specializate", iar întreținerea lor "era probabil asigurată printr-un sistem organizat de cooperare socială, similar celui folosit pentru a construi mai faimoasele linii Nazca, care, în anumite cazuri, au în mod evident legătură cu prezența apei", a mai susținut ea.
Una dintre cele mai recente teorii despre liniile Nazca susține că acestea ar fi reprezentat de fapt hărți care indicau locația celor mai apropiate puquios din anumite zone. Deși aceste desene megalitice din deșert au captat deopotrivă atenția și imaginația arheologilor, istoricilor și pasionaților de mistere de-a lungul anilor, poate că explicația lor este legată de mai puțin spectaculoasele puquios, care, prin faptul că asigurau atât de necesara apă într-o zonă deșertică, au făcut posibilă însăși apariția și dezvoltarea civilizației Nazca.(Agerpres)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă
- Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneț / Update: Există riscul ca focul să se extindă / foto în articol
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol