Mişcări pe piaţa cerealelor. Preţurile se liniştesc, după niveluri record. "Situaţia a fost fără precedent. Nu existau repere"
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 06 iul 2022, 09:23
WhatsApp
Fotografie de la Kai Pilger, Pexels
Fotografie de la Kai Pilger, Pexels
Preţul cerealelor la nivel mondial stagnează, după ce în ultima perioadă a atins niveluri record. 

Războiul din Ucraina a declanşat o creştere a preţurilor la grâu, porumb şi rapiţă, alimentată de speculaţii, stârnind îngrijorări pentru securitatea alimentară globală. Apoi teama de recesiune a făcut ca nivelurile să scadă puţin. 

Cum se vede situaţia la nivel european 

În câteva săptămâni, panica s-a răspândit ca o pălălaie: războiul din Ucraina - ţară cunoscută ca grânar al Europei - se va solda cu un deficit de cereale pentru restul lumii. Aceste îngrijorări au declanşat o rafală de speculaţii pe pieţele de mărfuri agricole, ridicând preţurile cerealelor la niveluri fără precedent şi ridicând temeri că securitatea alimentară globală este în pericol, scrie Le Monde, conform Rador.

La patru luni şi jumătate de la începutul conflictului, febra rămâne ridicată, dar s-a domolit puţin. Vineri, 1 iulie, o tonă de grâu care urma să fie livrată în septembrie se tranzacţiona la 334 de euro pe piaţa europeană Euronext. De comparat cu recordul istoric atins la mijlocul lunii mai, de 438 de euro pe tonă. De la acest vârf, scăderea este, prin urmare, de aproape 20%.

De cealaltă parte a Atlanticului, declinul este şi mai accentuat. La Bursa de Valori din Chicago, preţul unui bushel de grâu comun a scăzut la 8,40 de dolari (8 euro) la începutul lunii iulie, faţă de 13,60 de dolari la apogeul creşterii pieţei. Un preţ care corespunde nivelului de dinaintea invaziei Ucrainei de către trupele ruseşti.

Liniştirea pieţelor nu se limitează la grâul comun. Preţurile la porumb, dar şi seminţele oleaginoase precum rapiţa sau soia urmează traiectorii asemănătoare celei ale emblematicei cereale. Rapiţa, care se tranzacţiona la 881 de euro în aprilie, a pierdut aproape 200 de euro pe tonă: pentru Arthur Portier, de la firma Agritel, "această scădere marcată nu se explică atât printr-o cerere care s-ar fi schimbat cu adevărat, ci mai degrabă prin semne de panică pe pieţele financiare".

"Deconectarea de la realitate"

Creşterea bruscă a inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor reprezintă un risc de recesiune sau, cel puţin, ridică multe întrebări cu privire la sănătatea economică globală. Analize recente determină investitorii să-şi reconsidere poziţia. Scăderea preţului petrolului, dar şi corecţia preţurilor metalelor preţioase sau a valorilor bursiere ilustrează acest lucru. Materiile prime agricole nu fac excepţie de la această mişcare de nervozitate. Când trupele ruse au intrat pe teritoriul ucrainean pe 24 februarie, ducând la înfruntarea a doi giganţi ai cerealelor, incertitudinea asociată cu această situaţie a făcut ca preţurile cerealelor să explodeze vertiginos.

"Situaţia a fost fără precedent. Nu existau repere. Şi plecam de la o situaţie în care preţurile crescuseră deja foarte mult în urma achiziţiilor masive din China în timpul campaniei 2020-2021, explică François Luguenot, unul dintre autorii raportului anual Cyclope privind materiile prime. "De la criza Covid-19, statele au turnat miliarde în economie. Aceşti bani trebuie să meargă undeva. Această inflaţie monetară a fost unul dintre factorii care au menţinut preţurile la niveluri care nu au legătură cu valoarea. Speculaţiile financiare au accentuat variaţiile de preţ".

"Când grâul ajunge la un preţ astronomic de 400 de euro pe tonă, există o deconectare de realitate. Trebuie să existe ţări care pot cumpăra la aceste niveluri. Sper ca toate acestea să se stabilizeze, să-şi recapete consistenţa", a reacţionat Benoît Piétrement, preşedintele consiliului specializat în culturi de câmp la FranceAgriMer, la momentul focarului.

"Pieţele sunt tensionate, dar există grâu în lume", aminteşte Portier. În raportul său publicat la sfârşitul lunii iunie, Consiliul Internaţional pentru Cereale (ICC) şi-a evaluat previziunile privind producţia mondială de cereale pentru campania 2022-2023, care tocmai a început.

A adăugat 4 milioane de tone - cu o suprafaţă de porumb mai mare decât se aştepta în Ucraina, iar acum estimează totalul la 2.255 de milioane de tone. Este o scădere uşoară faţă de cele 2.290 de milioane de tone, nivel record, ale campaniei care s-a încheiat la sfârşitul lunii iunie 2022. Pentru grâu, CIC se aşteaptă la o producţie mondială de 769 de milioane de tone, faţă de 781 de milioane de tone cu un an mai devreme.

În Europa, nu mai este timp pentru prognoze, ci pentru recolte pentru această cereală. "Recolta europeană ar trebui să fie normală şi, pentru Franţa, ar urma să fie între 33 de milioane şi 34 de milioane de tone", asigură Portier.

"Disponibilitate mare de cereale"

Asociaţia cerealieră Intercéreales a cântărit randamentul grâului comun din Franţa, chiar înainte de recoltare, şi şi-a dat verdictul vineri, 1 iulie. În ciuda valului de căldură recent, recolta ar trebui să ajungă la 69,5 chintale la hectar, în scădere cu 2% faţă de sezonul precedent. Chiar dacă subliniază diferenţele mari de la o regiune la alta şi uneori în cadrul aceleiaşi ferme, ca urmare a capriciilor meteorologice ale primăverii, nu există motive de îngrijorare. Mai ales că conţinutul de proteine al cerealelor, un parametru cheie pentru export, este estimat la 11,6%, în media ultimilor zece ani.

Din fericire, prognozele alarmiste ale doamnei Christiane Lambert, preşedintele sindicatului FNSEA, care a anunţat, la jumătatea lunii mai, în timpul puternicului val de căldură care a invadat Franţa, scăderi ale recoltelor de cereale de la 20% la 30%, nu s-au concretizat. "Ne aflăm la sfârşitul campaniei cu un stoc de cereale mai mare decât era de aşteptat. În urma gripei aviare, unele dintre cereale nu au fost consumate. Deci, chiar dacă producţia franceză este puţin mai mică, se va compensa în acest fel", subliniază Piétrement.

"În Rusia se anunţă o producţie record de grâu, de peste 86 de milioane de tone. Cu stocurile existente, asta înseamnă disponibilităţi uriaşe", adaugă Portier. Cu toate acestea, cifrele Moscovei trebuie luate cu prudenţă. Şi rămâne marele semn de întrebare legat de problemele logistice ale exportului de cereale din Rusia şi mai ales din Ucraina. "Încă avem îngrijorări cu privire la aceste două ţări. Nu ştim ce se poate întâmpla. Nu este posibil ca Ucraina să-şi vândă stocurile în câteva luni şi nu ştim dacă va putea stoca recoltele destul de bune aflate încă pe câmp", explică Piétrement. Ceea ce face să se menţină în continuare tensiunea pe preţuri, chiar dacă spectrul lipsei cerealelor pare să se fi estompat.

Chiar dacă preţurile cerealelor au suferit o corecţie, acestea rămân foarte ridicate comparativ cu anii trecuţi. Grâul se tranzacţiona la 230 de euro pe tonă în vara lui 2021 şi la 180 de euro pe tonă în vara lui 2020. Ţările cumpărătoare, nu prea înclinate să plătească preţul astronomic al pieţelor, par totuşi să profite de acest reflux al preţurilor. De exemplu Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, care tocmai a comandat 350.000 de tone de grâu din Franţa. Rămâne de văzut dacă această scădere a preţurilor va dura şi dacă va frâna inflaţia alimentară.

Probleme în Bulgaria. Portul Varna nu dispune de suficientă capacitate pentru cerealele ucrainene

Noul director al Portului Varna EAD, Ivailo Gavrilov, a declarat că în prezent portul nu dispune de suficientă capacitate pentru a primi cereale ucrainene. Conducerea anterioară a portului declarase deplină disponibilitate. Gavrilov a comentat că este necesar să se investească în noi baze de depozitare, iar transporturile de containere sunt în prezent destul de încărcate. "În principal, volumul de muncă este mare la punctul vamal Varna-Zapad, unde se aglomerează o mulţime de camioane. Ne confruntăm cu o lipsă a zonelor de depozitare a cerealelor şi imposibilitatea de a procesa ceea ce ne dorim. Nu există nicio modalitate ca navele mari să fie încărcate în timpul procesării directe şi cu o astfel de organizare vor exista şi blocaje de trafic la punctele de intrare-ieşire din Varna", a subliniat Gavrilov. 

Economistul Mircea Coşea, avertisment 

”Inflația va veni pe calea prețului la alimente, pentru că România nu a reușit să reducă importurile de alimente. NU contează că ne asigură unii decidenți politici că nu vor fi efectele crizei alimentare. Noi importăm alimente pentru că materiile prime alimentare nu le prelucrăm în țară. Noi importăm până la 70% din mâncarea obișnuită. Or, dacă nu am făcut nimic pentru a reduce importurilor, ne așteptăm la importuri de prețuri mari”, a explicat acesta pentru Radio DC NEWS. VEZI MAI MULTE AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?