Profesorul de economie Mircea Coşea a explicat, în exclusivitate pentru DC NEWS, cum va afecta noua tulpină Omicron economia globală, dar şi la ce măsuri disperate ar putea recurge unele guverne. 

Omicron s-a răspândit rapid în cel puțin 40 de țări de când a fost semnalat pentru prima dată în Africa de Sud săptămâna trecută, spun oficialii, iar multe guverne au înăsprit regulile de călătorie,

"O nouă variantă care se poate răspândi foarte rapid poate afecta încrederea și, în acest sens, este posibil să asistăm la unele revizuiri în scădere a proiecțiilor noastre din octombrie privind creșterea globală", a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul conferinței Reuters Next, conform Mediafax.

"Nu trebuie să ne aşteptăm la o revenire a economiei pentru 2022. Cred că vom continua să trăim în aceeaşi lipsă de predictibilitate, din punct de vedere al efectelor pandemiei asupra economiei. Deocamdată, nu s-a găsit soluţia pentru stăpânirea acestei crize. Când se pare ă s-a pus stop unui val, apare altul, mai apare o tulpină. Cred că există posibilitatea ca în anumite perioade să existe un lockdown pe anumite domenii sau în anumite zone, iar asta va avea un efect important asupra crizei care acţionează deja în lanţurile de transport. Este foarte posibil ca această nouă tulpină să aibă un efect asupra creşterii economice din toată lumea şi mai ales în anumite zone care sunt deja cu probleme mari. Mă refer aici la Europa, care nu găseşte o soluţie adecvată. Fiecare ţară caută soluţii, nu s-a rezolvat problema certificatelor verzi. Mai sunt şi probleme cu transporturile care trebuie să aducă produse din Asia-Pacific, ele nu sunt reglementate. Cred că este cât se poate de real că de acum înainte orice val pandemic va avea efecte asupra economiei. Virusul evoluează mai repede decât posibilitatea societăţii de a găsi antidot. Deci în 2022 trebuie să ne aşteptăm la o creştere economică mai mică decât cea preconizată. 

Probleme cu inflaţia uriaşă. Se va ajunge la măsuri disperate

Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată. Analişti şi jurnalişti se întreabă dacă nu cumva ar fi cazul ca lumea să înceapă să se îngrijoreze sau cel puţin politicienii, în timp ce marile bănci centrale par cel mult neliniştite, scrie Business Magazin.

Unii fac paralele cu anii ’70, deceniul inflaţiei în America, când preşedinţii şi banca centrală au luat măsuri disperate, unele cu încălcarea principiilor capitalismului şi pieţei libere, dar cei mai mulţi asigură că o astfel de comparaţie este exagerată. Oare?

Istoria arată că inflaţia prelungită nu trebuie subestimată, mai ales dacă eşti politician. În SUA a lovit preşedinţi şi a influenţat astfel istoria lumii. În prezent, preţurile cresc cu o viteză nemaivăzută în ultimii 30 de ani. Despre cum inflaţia a schimbat preşedinţii Americii scrie National Public Radio (NPR), echivalentul american al unei radiodifuziuni naţionale. În octombrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în SUA preţurile au crescut cu peste 6%, iar cele mai mari scumpiri au fost la alimente şi energie, dar în special la energie. Preţurile benzinei îşi proclamă ascensiunea sus pe panouri, la colţ de stradă, în intersecţii, peste tot, scrie Mediafax.

"Da, ne putem aştepta la măsuri disperate. Pentru că inflaţia nu atacă doar situaţia individului, din punct de vedere al preţului, ci schimbă şi raporturile de competitivitate globală. Există riscul ca zona Americii de Nord şi Europa să piardă la acest capitol, din cauza faptului că piaţa monetară este liberă, din cauza influenţei monedelor virtuale şi din cauza posibilităţii acestor state de a reglementa datoria publică prin generarea de inflaţie. Pe de altă parte, ţările din Asia-Pacific, în primul rând China, care au metode mai autoritare de a intra pe piaţa monetară şi pe fixarea unor limite de preţuri sau costuri, ar putea câştiga, pentru că îşi controlează costurile inflaţioniste în export. În acest caz, măsuri disperate sunt posibile, dar în ce măsură? Trecerea de la o piaţă liberă la una controlată pe energie, spre exemplu, e puţin probabilă, pentru că nu sunt semne că s-ar vrea aşa ceva. Ce se întâmplă cu alimentele? Europa suferă cel mai mult, din cauza crizei din transporturi.

Apar fel de fel de idei, de analize, dar concluzia care apare de peste tot este că nimeni nu poate avea o idee clară cu ce se va întâmpla în 2022. Am intrat într-o criză atât de profundă pe toate domeniile, încât predictibilitatea este aproape zero şi ne putem aştepta la măsuri disperate de altă natură decât economice. Mă refer aici la conflicte armate care să propulseze alte pieţe, în special cea a industriei de armament", a concluzionat Mircea Coşea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News