Frumoasele coline ale Ținutului Herța ascund una dintre cele mai frumoase mănăstiri din teritoriile istorice ale României.

La marginea României, în Ținutul Herța, la doar 8 kilometri de granița de nord a țării, se ridică frumoasa Mănăstire Bănceni. Este puțin cunoscută chiar și printre românii din județele învecinate, Suceava și Botoșani, însă, în ultimii ani, harul care s-a propagat de la acest frumos lăcaș de cult a atras atenția mass-mediei, inclusiv de la București.

Mănăstirea își are originile în primii ani după căderea comunismului, atunci când preotul Mihail Jar a început construcția lăcașului de cult. Concomitent, actualul episcop de Bănceni a început să înfieze copii, majoritatea dintre ei având mari deficiențe fizice. De la copii cu deficiențe de auz și vorbire, până la tineri fără mâini și picioare, preotul nu a ținut cont de problemele acestora și a încercat să îi ajute pe fiecare să își găsească locul în mănăstirea care înflorea în Ținutul Herța. În prezent, la Bănceni și în satul Molnița locuiesc peste 400 de copii, iar o parte dintre aceștia, cei care au ajuns la maturitate, și-au făcut familii și au fost sprijiniți de Mihail Jar cu locuințe și toate cele necesare în satele dimprejurul lăcașului de cult. De asemenea, în Cernăuți, episcopul Mihail Jar a început construcția de apartamente. Acestea vor fi destinate tot tinerilor care astăzi viețuiesc la mănăstire. 

Pe lângă miracolul salvării a sute de suflete și rânduirii lor într-o viață întru Hristos, după o discuție cu maica Cristofora, originară din Bacău, am aflat că la Bănceni s-au întâmplat și alte minuni. Aceasta ne-a mărturisit că starețul Mihail Jar, cu ajutorul Lui Dumnezeu și al obștii monahale, a ajutat la vindecarea a numeroși copii de HIV, cancer și alte boli necruțătoare, iar aceștia, în prezent, sunt perfect sănătoși și ajută la treburile din mănăstire.

Impresionanta Mănăstire Bănceni

 

Biserica mare de la Bănceni, cât și turnul clopotniță, pot fi văzute de la marea depărtare, inclusiv din România. Este localizată la nord-vest de Herța, pe un deal din vecinătatea satelor Molnița și Bănceni, la marginea legendarilor Codrii ai Cosminului. 

Rar am întâlnit biserici cu mai multe altare. Mănăstirea Bănceni nu are nu unul, nici două și nici trei, ci șapte altare. Trei sunt localizate la nivelul de bază, două la etaj și alte două la subsol. 

În subteran, una dintre biserici are și un loc special de botezat adulți. Maica Cristofora ne-a mărturisit că aici au venit să se boteze musulmani, catolici, dar și credincioși neo-protestanți care au trecut la ortodoxie.

La Bănceni, slujbele se țin în limba română, iar copiii, chiar dacă sunt etnici ucraineni ori ruși, învață limba română. Totodată, într-o biserică paraclis din același așezământ monahal se află moaștele Sfântului Serafim de Sarov, cel mai cunoscut monah și mistic din Biserica Ortodoxă a Rusiei. Un detaliu care impresionează la acest paraclis este acela că în permanență o maică citește Psaltirea în pronaosul bisericii, 24 din 24, 7 din 7.

Moaștele Sfântului Serfaim de Sarov sunt așezate în partea de nord a naosului, într-o frumoasă raclă de lemn.

În cimitirul mănăstirii își găsesc odihna atât români din nordul Bucovinei, dar și ucraineni și ruși, unii dintre aceștia copii înfiați de starețul mănăstirii. Membri ai familiei Jar sunt îngropați tot aici, printre care și un prunc.

Prin curtea așezământului monahal pot fi întâlniți copiii înfiați de Mihail Jar, dar și maicile și călugării care se îngrijesc de mănăstire. După cum aminteam mai sus, chiar dacă tinerii au deficiențe majore, fiecare și-a găsit o îndeletnicire care să aducă un aport bunei desfășurări a vieții obștești din mănăstire.

Maica Cristofora a fost cea care ne-a vorbit și despre Sfânta Mănăstire Boian, acolo unde o icoană a fi început să plângă în 1993, înainte de a fi ridicată Mănăstirea Bănceni. Părintele Mihail Jar, Vlădica după cum îi spune măicuța, a considerat minunea un semn pentru începerea lucrărilor la Bănceni. La acea vreme, Mihail Jar era preot de mir, iar soția acestuia a început, concomitent, ridicarea unei mănăstiri de maici la Boian, acolo unde icoana începuse să plângă cu un an înainte.

Sfânta Mănăstire Boian și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

 

Ajunși la Boian, atmosfera este una mult mai liniștită. Câteva maici citesc acatiste în jurul mănăstirii aflată chiar în centrul satului omonim. Dimensiunile acesteia sunt modeste în comparația cu grandoarea celei din Bănceni, însă acest lucru nu diminuează încărcătura spirituală a locului.

Satul Boian apare menționat în celebra poezie Doină, de Mihai Eminescu: Din Boian la Vatra-Dornii / Au umplut omida cornii, / Şi străinul te tot paşte / De nu te mai poţi cunoaşte. Poate de aceasta locuitorii satului, în majoritate etnici români, consideră că icoana din Mănăstirea Boian a plâns pentru toți românii înstrăinați de patria-mamă prin pactul ruso-german din 1939. Urmele lacrimilor pot fi văzute și astăzi pe icoana din Boian.

În prezent, Mihail Jar a devenit Episcop de Bănceni și își desfășoară mare parte din activitate la Kiev, însă cele două mănăstiri continuă rânduielile întocmai ca înainte și Vlădica se îngrijește cu aceiași bunăvoință și cu același har de toate sufletele care și-au găsit locul în mănăstire. De asemenea, este de precizat faptul că Mihail Jar și soția sa au renunțat la viețile de mireni în anii ’90, atunci când au trecut la monahism.

Atunci când vă gândiți să vizitați frumoasele mănăstiri din nordul Moldovei, precum Putna și Voroneț, gândiți-vă să mergeți și puțin mai la nord, în Ucraina, unde românii din Nordul Bucovinei și Ținutul Herța au reușit să ridice aceste frumoase așezăminte unde se întâmplă lucruri impresionante.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Cum a rămas Mănăstirea Putna în interiorul granițelor României. Povestea locului supranumit „Ierusalimul Neamului Românesc”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News