Ministrul de externe de la Budapesta spune că este o rușine a celor de la Bruxelles faptul că Uniunea Europeană nu a progresat deloc în utlima vreme.

Este o ruşine a celor de la Bruxelles că extinderea UE nu a progresat deloc în ultima vreme, în ciuda faptului că integrarea Balcanilor de Vest ar îmbunătăţi atât situaţia de securitate, cât şi competitivitatea economică, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Podgorica.

La conferinţa de presă comună cu ministrul muntenegrean de externe, Ranko Krivokapic, şeful diplomaţiei ungare a spus că UE se confruntă cu serioase provocări economice şi de securitate: războiul din Ucraina şi sancţiunile au dus la inflaţie, iar ratele dobânzilor, preţurile la energie şi la mărfuri au explodat pur şi simplu, scrie în comunicatul ministerului de externe.

Szijjártó a subliniat că, în această situaţie, comunitatea europeană ar trebui să facă tot ceea ce îi stă în putere pentru a reduce riscurile de securitate şi pentru a păstra competitivitatea economiilor europene.

“Noi cunoaştem o măsură care ar îndeplini aceste două obiective, în acelaşi timp: integrarea Balcanilor de Vest, care a fost întotdeauna în interesul Europei, dar care în situaţia prezentă a devenit literalmente vitală”, a afirmat ministrul.

Szijjártó, favorabil față de acțiunile NATO

Péter Szijjártó a declarat că NATO a recunoscut deja aspectul de securitate al acestui lucru, motiv pentru care a aprobat aderarea a trei state în regiune, însă ar fi timpul ca şi UE să recunoască importanţa acestei regiuni cu nişte economii într-o creştere dinamică.

“Sinceri să fim, noi considerăm că acest lucru este ruşinos; este o ruşine a celor de la Bruxelles că extinderea Uniunii Europene nu a progresat absolut deloc în ultima vreme”, a subliniat oficialul ungar. Cu Muntenegru, de exemplu, au fost deschise toate cele treizeci de capitole de negociere, dar în ultimii cinci ani nu a fost închis nici măcar unul, a adăugat Szijjártó.

“Considerăm că acest lucru este o lipsă de respect faţă de Muntenegru şi faţă de poporul muntenegrean. La fel, considerăm că este o lipsă de respect şi ipocrizie mare de care dau dovadă, în această privinţă, unele dintre statele europene. La nivel declarativ, acestea sunt mereu în favoarea extinderii, însă atunci când ne aflăm doar noi 27 în spatele uşilor închise, spun de ce anume nu este posibilă aderarea în următorii ani”, a spus şeful diplomaţiei ungare.

Politicianul a explicat că primirea acestei ţări ar fi uşoară şi nu ar prezenta niciun risc, deoarece este vorba despre un stat membru NATO, care utilizează moneda euro şi a cărei populaţie reprezintă aproximativ 0,12% din populaţia comunităţii europene.

În cele din urmă, Szijjártó a subliniat că din cauza războiului din Ucraina, coridoarele de transport est-vest au devenit dificil de utilizat, şi cu siguranţă acest lucru nu se va schimba în anii următori, astfel că rutele comerciale sud-nord devin mai importante, printre care şi renovarea liniei de cale ferată Budapesta-Belgrad.

Continuarea liniei de cale ferată, de la Belgrad până la cel mai mare port muntenegrean, Bar, ar adăuga o nouă dimensiune acestui lucru, a spus ministrul ungar de externe. Potrivit politicianului, acesta ar fi un interes strategic pentru Ungaria, astfel că guvernul maghiar este pregătit să participe la proiect, discuţiile fiind demarate deja.

În cursul zilei, Péter Szijjártó se va întâlni în Muntenegru şi cu ministrul finanţelor, Aleksandar Damjanovic, cu vicepremierul responsabil pentru dezvoltarea regională, Ervin Ibrahimovic, respectiv cu ministrul dezvoltării economice şi turismului, Goran Durovic, scrie Hirado.

Kovesi laudă Ungaria. Critici pentru alte state

 

Zilele trecute ministrul ungar de justiţie Judit Varga a reacţionat la faptul că procurorul european Laura Codruţa Kövesi, directorul EPPO cu sediul în Luxemburg, a făcut într-un interviu acordat unei publicaţii declaraţii pozitive despre Ungaria cu prilejul împlinirii unui an de la funcţionarea instituţiei europene, în cadrul cărora a evidenţiat următoarele: "autorităţile statelor membre UE nu manifestă disponibilitatea necesară pentru a recâştiga banii dispăruţi în valoare anuală de peste 10 miliarde rezultate din înşelăciuni."

Kövesi a afirmat între altele şi că autorităţile abilitate nu strâng anual impozite în valoare de aproximativ 130 miliarde euro, din care 30-60 miliarde se pierd în urma fraudelor sau sunt "pur şi simplu furaţi" din banii statului. Potrivit afirmaţiilor sale, încă de la începutul înfiinţării EPPO, cât şi ulterior s-a întâmplat ca guvernele să nu ia în serios munca de procurori nici dacă erau membri ai instituţiei sau nu.

În timp ce procurorul general a menţionat exemple negative în cazul Sloveniei sau Poloniei, a menţionat drept exemplu pozitiv Ungaria. După cum a afirmat, nici Ungaria nu era dispusă să adere la organizaţia UE, dar până acum a răspuns pozitiv la toate solicitările Parchetului.

Potrivit opiniei exprimate pe Facebook de Judit Varga, "în ce ne priveşte, noi suntem adepţii parteneriatului bazat pe respect reciproc la toate platformele europene".

De altfel, procurorul general ungar Péter Polt a formulat la şedinţa din Viena a organizaţiei Network din care fac parte toate parchetele statelor membre UE, că scopul înfiinţării EPPO a fost protecţia intereselor financiare ale UE. Deşi Ungaria nu s-a alăturat organizaţiei din cauza unor motive de principiu, încearcă să apere la fel sau chiar şi mai eficient interesele financiare ale UE, asemenea EPPO (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News