Ministrul Adrian Chesnoiu a participat la Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei, organizat de Administraţia Naţională de Meteorologie. Înaltul demnitar a făcut o serie de declarații privitoare la modul în care România gestionează seceta și la o potențială criză alimentară. 

“Anul 2020 probabil a fost cel mai secetos an din ultimii 20 de ani. Am avut o suprafaţă de aproape un milion de hectare de teren arabil calamitate sau cu o productivitate extrem de redusă din cauza secetei. Dar cu toate acestea agricultura României a reuşit să asigure necesarul de consum de grâu la nivel intern şi să realizeze chiar un excedent de aproximativ două milioane de tone pentru că necesarul nostru de consum intern este situat undeva la 4,5 milioane tone de grâu anual, iar producţia realizată în 2020 a fost de 6,5 milioane de tone. Deci, iată că şi în cel mai rău an din punct de vedere climateric, fermierii români au reuşit să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern şi să realizeze şi un excedent pentru export”, a spus ministrul Adrian Chesnoiu.

Ministrul a mai adăugat faptul că agricultorii nu se pot baza doar pe precipitații și situația climaterică, care în cazuri extreme ar putea pune la risc recolta și activitatea agricolă.

“Lucrul acesta ne dă, cred eu, liniştea necesară de a înţelege că România este departe de a se afla într-o situaţie de apariţie a unei crize alimentare. Desigur este important ca întotdeauna să ne asigurăm stabilitatea, să fim siguri că nivelul producţiei este unul stabil şi pot să vă asigur că şi anul acesta avem un nivel de producţie stabil la principalele cereale de toamnă. Acum sigur e important ca până la finalul anului agricol să avem cantităţi de precipitaţii să avem o situaţie climaterică care să fie îngăduitoare cu fermierii noştri şi să nu ne trezim cu fenomene extreme sau accentuate climaterice care să pună în risc această activitate agricolă”, a explicat ministrul Agriculturii în cadrul conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC News.

Elena Mateescu, despre Centrul Agrometeorologic: România deschide un drum

„Pentru că rolul Administrației Naționale de Meteorologie este să monitorizeze, să elaboreze avertizări și prognoze meteorologice, avem un proiect în implementare. Contractul a fost semnat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în mai 2022, cu 7 obiective foarte importante: (1) modernizarea rețelei de radare meteorologice cu 7 radare noi Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S; (2) modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor; (3) modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al ANM; (4) extinderea modernității rețelei naționale de stații meteorologice automate; (5) sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei; (6) sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național; (7) Centrul Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.”, a precizat Elena Mateescu. Citește continuarea AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News