„Reducerea dezbaterii proiectului despăgubirilor la suma maxim acordată este o eroare: proiectul plafonează despăgubiri, care altfel, fiind la decizia instanței, erau mai mari, și se aplică dacă, în exercitarea profesiei, magistratul plătește cu viața sau sănătatea

• Proiectul de act normativ privind condițiile de acordare a despăgubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea nu acordă „noi beneficii” judecătorilor și procurorilor.

• Proiectul de act normativ stabilește cuantumuri maxime pentru despăgubirile pe care un judecător sau procuror le poate primi din partea instanței pentru prejudiciile suferite în exercițiul funcțiunii, de exemplu în caz de atentat, îmbolnăvire profesională gravă etc.; în lipsa acestor limite maxime stabilite prin reglementări, instanțele pot acorda despăgubiri fără limită și se poate crea jurisprudență neunitară pentru situații similare.

• Despăgubirile nu se acordă dacă la producerea prejudiciului a concurat fapta judecătorului sau procurorului.

• Aceste despăgubiri nu se acordă de către Ministerul Justiției, ci de către instanțe, iar acestea le pot acorda doar în limitele maxime stabilite prin proiectul Ministerului Justiției.

• Reducerea dezbaterii publice a proiectului la sumele pe care magistrații le primesc ca despăgubiri și compensații în cazuri extreme – afectarea integrității și sănătății sau deces ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu – este o eroare și pierde chiar esența dezbaterii, pentru că existența acestor despăgubiri și compensații este produsul unei circumstanțe speciale în care magistratul a dovedit dedicare profesională, chiar cu prețul sănătății sau al vieții.

• La fel de important pentru substanța și obiectivitatea dezbaterii este faptul că, potrivit proiectului, pentru recuperarea sumelor de bani plătite ca despăgubiri, instituţiile implicate iniţiază demersuri prelitigioase şi litigioase pentru recuperarea banilor de la vinovații pentru prejudicii. Concret, acest lucru se traduce prin faptul că, pentru despăgubirea magistraților, plătesc chiar cei vinovați de prejudicii, ex: infractorii, rețelele de crimă organizată și trafic de persoane.

• Proiectul Ministerului Justiției privind condițiile de despăgubire a magistraților nu este o noutate, o astfel de protecţie este acordată tuturor profesiilor din domeniul ordinii publice, securității naţionale şi apărării, profesii care implică, prin natura lor, riscuri specifice sporite pentru angajaţi. Până la acest proiect de act normativ, guvernul și instanțele au dat astfel de despăgubiri, de la caz la caz, uneori în sume chiar mai mari decât cele prevăzute în proiect ca limită maximă, de aici și necesitatea unei reglementări care să aducă clarificări într-o materie neclară până la acest moment.

• Protecţia magistraţilor pentru împrejurări legate de exercitarea atribuţiilor de serviciu a fost consacrată legislativ prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Anterior acestei reglementări, soluția prevăzută era mai scumpă, însemnând asigurare gratuită pe viață, Legea nr. 92 venind cu varianta mult mai puţin costisitoare a despăgubirii, în cazul în care evenimentul negativ s-a produs.

• Ulterior, prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art.78 a fost modificat și completat, astfel încât legea prevede acordarea acestui beneficiu și judecătorilor și procurorilor pensionari, precum și un remediu în situația în care există un refuz de acordare a acestor despăgubiri şi anume dreptul magistratului de a se adresa secției de contencios administrativ a tribunalului în vederea acordării acestor despăgubiri.

• Ministerul Justiției este permanent atacat din două direcții care, deși aparent sunt opuse – „privilegii pentru magistrați” și „lipsă de susținere pentru magistrați”, ambele sunt fundamentate pe același tip de argumentații manipulative și interpretări (ex: „ministerul Justiției a crescut salariile”, în condițiile în care ministerul nu crește salarii, ci doar aplică hotărâri judecătorești) și având același efect final – erodarea încrederii în Justiție și în activitatea Ministerului Justiției – toate acestea în contextul în care Ministerul Justiției își direcționează politicile pentru consolidarea sistemului și pentru ordonarea lui pe principii științifice manageriale, desprinse din studiile privind sistemele judiciare, realizate cu sprijinul unor organizații profesioniste, bazate pe expertiză, cum ar fi cele realizate de Ministerul Justiției și CSM prin experți independenți, ori studiile realizate cu Banca Mondială.

Ministerul Justiției consideră aceste precizări utile, cu atât mai mult în contextul planului mai larg de acțiune instituțională, în care ministerul este angajat într-un șantier de amploare pentru refacerea coerenței și stabilității sistemului judiciar, pentru a-l ajuta să fie eficient, puternic, coerent și capabil să livreze dreptate la costuri rezonabile pentru cetățeni”, a transmis Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, într-un comunicat de presă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News