Mii de victime ale drogurilor ar putea ajunge la închisoare. Vlad Zaha: Vizăm traficanții închipuiți, care sunt prinși cu câteva pliculețe
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
Foto cu rol ilustrativ: Freepik
Foto cu rol ilustrativ: Freepik
Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, a explicat hibele Codului Penal în ceea ce privește pedepsirea traficului de droguri.

„„Legea 2 Mai” se referă la drogurile de mare risc, în mod specific, care nu includ cannabis-ul, dar includ alte droguri, precum cocaina, heroina și așa mai departe. Dar ideea este că, momentan, în România, nu delimităm, și asta este o problemă uriașă, cred că suntem singurii sau printre singurii de pe continentul ăsta care avem Codul Penal făcut în felul ăsta.

Așa că 0,1 grame de cannabis, care înseamnă, practic, câte știu eu, câteva firmituri de condimente, pot însemna și trafic, pot însemna și consum sau pot însemna chiar ambele deodată, iar pedeapsa include închisoarea. Deocamdată pentru cannabis mai este și posibilitatea amenzii penale, dar pentru orice alte substanțe, inclusiv cu legea asta care mărește pedeapsele și face totul mult mai strict, înseamnă pur și simplu că din nou discursul public românesc va fi ațintit cu toți ochii spre traficanții închipuiți din România, care sunt prinși cu câteva pliculețe sau cu un pliculeț sau cu niște firmituri, dar care în nici o logică internațională nu pot fi numiți traficanți.

Avem, din păcate, o percepție extrem de greșită asupra ceea ce înseamnă traficant. În România, ne imaginăm pe cineva cu tatuaje sau care are o glugă în cap și umblă cu pliculețe la el. Însă, în literatura de specialitate și pentru toate forțele de ordine normale, să le zic așa, înseamnă cel puțin kilograme de droguri. Asta înseamnă de fapt traficant.

Traficant înseamnă, sau ar trebui și în România să însemne o persoană care din milioane de euro pe care le face din droguri își finanțează mai apoi traficul de persoane, traficul de arme, în unele țări chiar războiul sau chiar și terorismul. Asta înseamnă de fapt traficant. Iar în România operează bineînțeles sute de astfel de traficanți care trec tone și zeci de tone de droguri, dar dintre care prindem poate o mână pe an, restul fiind așa-ziși traficanți, care sunt de fapt consumatori și sunt etichetați de către legea românească drept traficanți”, a declarat Vlad Zaha.

Foto cu rol ilustrativ: Freepik

Victimele traficului sunt tratate precum traficanții

Alexandru Negrici: „Vreau să revenim la cifra asta de 20.000 de tineri. Aceștia sunt tineri care au fost prinși cu droguri la ei în trecut? De unde s-a ajuns la cifra asta de 20.000 de tineri?”

Vlad Zaha: „În fiecare an avem aproximativ 5.000 sau peste 5.000 de dosare penale pentru cantități foarte mici de droguri, care, în mod normal, toate sau 99,99% dintre ele ar trebui să fie etichetate drept posesie în vederea consumului, pentru că acele cantități, fiind atât de infime, nu are relevanță neapărat ce faci cu ele, este clar că sunt pentru consum propriu.

Iar pentru că România face asta de o grămadă de ani, adică are mii de dosare anual, acestea se adună practic într-un depozit uriaș. Treptat, treptat fie sunt clasate, fie sunt trimise în judecată, iar unele mai produc și condamnări. Pe unele estimări avem, într-adevăr, aproximativ 20.000 de dosare care așteaptă, durează ani de zile, de la momentul în care cineva este prins cu o cantitate de substanță, ca dosarul lui să înainteze în proces.

Adică, de exemplu, cineva care este prins, să zicem, la un festival cu un gram de orice ar fi, probabil peste 13 luni va fi prima oară chemat la audieri, să dea declarații, apoi mai durează multe alte luni pentru eventuală trimitere în judecată și pentru condamnare, deci durează foarte mult. Și ce fac acum toate înăspririle astea de legi care intră acum în vigoare? Ele nu se aplică retroactiv, adică nu se aplică pentru cei care au fost prinși acum câțiva ani, ci se aplică din momentul în care legea intră în vigoare.

Și la ce ne putem aștepta este că, deși pentru cannabis deocamdată lucrurile rămân la fel, pentru majoritatea celorlalte substanțe o să vedem tot mai mulți consumatori și dintre cei mai vulnerabili, care vor fi etichetați drept traficanți și trimiși în judecată drept traficanți și condamnați la ani grei de închisoare pentru niște cantități infime de substanță. Și la ce mă refer când zic „vulnerabili”, adică exact la consumatorii de heroină, de pildă. Ultimul lucru de care are nevoie un consumator de heroină este să fie condamnat la închisoare, unde, bineînțeles, se consumă heroină și alte substanțe.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel