Organizaţiile "School Strike for Climate" şi "Fridays for Future" şi-au unit forţele pentru a organiza protestele pentru climă din acest an, cu demonstraţii şi mitinguri planificate pe toate continentele.

"Distrugerile cauzate de inundaţii în Auckland şi de ciclonul Gabrielle au fost copleşitoare. Oamenii şi-au pierdut persoane dragi şi numeroase vieţi au fost afectate. Acestea sunt schimbările climatice", a declarat liderul Partidului Verzilor din Noua Zeelandă, James Shaw.

"Sincer, suntem în criză de timp, iar eu mi-am pierdut răbdarea. Avem nevoie de măsuri urgente", a subliniat el.

Tinerii din Noua Zeelandă cer renunţarea la exploatarea de combustibili fosili, reducerea vârstei de vot la 16 ani şi mai multe zone marine protejate.

Mişcarea "Fridays for Future" a fost lansată în 2018 de activista suedeză de mediu Greta Thunberg, o iniţiativă urmată rapid de zeci de mii de tineri de pe întreg globul, scrie Agerpres.

În timpul acesta, protestatarii sami şi Greta Thunberg au încheiat demonstraţiile împotriva turbinelor eoliene.

Sute de indigeni sami şi activişti de mediu, printre aceştia şi Greta Thunberg, au blocat vineri principalul drum de acces către palatul regal al Norvegiei la finalul celor nouă zile de proteste împotriva turbinele eoline construite pe păşunile folosite în mod tradiţional de populaţia indigenă sami, informează Reuters.

Demonstranţii au solicitat guvernului să ia măsuri după ce Curtea Supremă a Norvegiei a decis, în 2021, că cele 151 de turbine eoliene construite la Fosen, în centrul Norvegiei, încalcă drepturile populaţiei indigene sami, potrivit convenţiilor internaţionale. Turbinele au rămas operaţionale 17 luni mai târziu.

Argumentând că tranziţia la energia verde nu ar trebui să se facă prin încălcarea drepturilor populaţiilor indigene, protestatarii au blocat accesul în mai multe ministere, provocând o reacţie din partea guvernului minoritar de centru-stânga.

Joi, guvernul a cerut iertare populaţiei sami pentru construcţia turbinelor, parte din cel mai mare parc eolian din Europa construit pe malul mării, catalogând incidentul drept o violare a drepturilor omului, solicitând în acelaşi timp o soluţie care să permită producerea de energie.

E bine să ţi se ceară iertare, dar asta nu oferă pur şi simplu animalelor noastre mai multă păşune, le-a spus reporterilor Terje Haugen, unul dintre păstorii de reni afectaţi, după ce s-a întâlnit vineri cu prim-ministrul norvegian.

Sute de oameni protestau în faţa palatului regal, în timp ce miniştrii se întâlneau cu regele Harald cu prilejul şedinţei săptămânale de cabinet, iar alte sute au demonstrat în faţa parlamentului, fluturând steaguri sami, iar unii dintre manifestanţi au purtat vestimentaţia gakti pe dos în semn de protest.

Am determinat guvernul să-şi asume responsabilitatea pentru încălcările repetate ale drepturilor omului şi să-şi ceară iertare, a declarat Ella Marie Haetta Isaksen, artistă şi activistă sami.

Sper că guvernul va învăţa din asta şi că vom obţine garanţii că nu se va mai repeta niciodată.

Verdictul Curţii Supreme în cazul Fosen afectează alte proiecte în faza de dezvoltare - mine, reţele de electricitate sau parcuri eoliene - întrucât teritorii vaste sunt folosite de crescătorii de reni din populaţia sami, în special în centrul şi nordul Norvegiei.

Cazul are o amploare mai mare decât doar Fosen, a declarat Christian Rynning-Toennesen, directorul companiei de utilităţi Statkraft şi operatorul unuia dintre parcurile eoliene afectate. Ce fel de procedură se aplică pentru toate zonele acestea? Aşa că e foarte important să obţinem nişte acorduri precise asupra tipurilor de reguli care se aplică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News