Discursul acestuia, în limba franceză, a fost citit de soţia sa, Luiza.

"Am văzut Europa destrămată, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau încovoiată. Am văzut Europa începând să danseze pe o muzică stranie: dictatori fanatici şi populişti bolnavi, dar am ştiut mereu, cu un fel de încredere serenă, de nezdruncinat, că partea generoasă şi genială a Europei va avea dreptate în faţa părţii animalice şi feroce, că Europa inteligentă - cea care din timpuri străvechi, din timpul bătrânului Socrate, caută de ce-ul lucrurilor. Această Europă va găsi mereu mijloacele de a merge în căutarea răspunsurilor", a transmis Şora.

În continuare, el s-a referit la condiţia intelectualului român în perioada dictaturii.

"Au fost timpuri, în România, în anii cei mai sumbri ai dictaturii, când mulţi intelectuali erau scoşi din cetate, trăiau în izolare, erau aruncaţi în închisori. Ce ne-a salvat atunci, în acele timpuri sumbre, nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci exact spiritul european: 'Iliada şi Odiseea', 'Don Quijote' şi 'Phaedra', 'În căutarea timpului pierdut', 'Muntele vrăjit', 'Hamlet' şi 'Divina Comedie', 'Călătoriile lui Gulliver', 'Un anotimp în Infern', Conştiinţa lui Zeno', 'Memoriile lui Hadrian', 'Faust', 'Război şi pace'", a mărturisit Mihai Şora.

Potrivit filosofului, "toată seva arzătoare a acestor cărţi, ca şi a altora, suflul fortifiant al Europei au putut să pătrundă, în pofida dictaturii şi a cenzurii, a fricii, foamei şi a frigului, între copertele unei colecţii cu un nume din trei litere: BPT - 'Biblioteca pentru Toţi'".

Mihai Şora a fost nominalizat pentru Premiul Cetăţeanul European al Anului 2018 de europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News