„În ceea ce privește datele meteorologice, cel puțin de două ori au fost secrete. Au fost două războaie mondiale, vremea era de interes pentru comandanții militari și am înțeles că la Turtucaia am avut probleme, pentru că Dunărea era scăzută și a afectat flota. Oare se pot face legături între operațiunile militare și datele furnizate de ANM?“, a întrebat Val Vîlcu.

„Stațiile meteorologice au avut de suferit pe perioada celor două războaie mondiale, unele dintre ele chiar desființându-se. Altele au funcționat la capacitate minimă, pe când o parte au fost operate de către personal militar. Asta s-a întâmplat, pentru că, într-adevăr, în perioada de război trebuie să cunoști foarte multe informații despre vreme și fără aceste date e foarte greu să-ți dirijezi campania. Au fost situații în care anumite stații meteorologice au fost operate de către militari“, a precizat Ancuța Manea.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Ceauşescu cenzura până şi datele meteo? Ancuţa Manea (ANM), precizări despre această legendă urbană

„Comoara istorică“ de la ANM. Ancuța Manea, cercetător: O realizare extraordinară a lui Ștefan Hepites

Ancuța Manea, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, a vorbit, în cadrul unui interviu exclusiv pentru DC News, despre „comoara istorică“ pe care o deține instituție unde profesează, ca urmare a muncii fizicianului și meteorologului Ștefan C. Hepites.

„Informațiile pe care le-am recuperat până în momentul de față ne spun că, la nivelul anului 1884, pe teritoriul Regatului României existau 3 stații meteorologice și 10 posturi pluviometrice, deși anumite stații sunt menționate chiar de Hepites că ar fi existat sporadic pe teritoriul Regatului, dar nu a putut să facă recuperarea acestor informații. Existau București-Filaret, Brăila și Sulina.

În ceea ce privește partea aflată sub Imperiul Asutro-Ungar, a rezultat că existau 37 de puncte de numărare. Aș putea să enumăr Arad, Bistrița, Târgu Mureș, Brașov, Ocna Șugatag. După 10 ani de activitate, în 1895, rețeaua din Regat ajunsese la 340 de puncte de măsurare care cuprindeau atât stații meteorologice de diferite categorii, cât și posturi pluviometrice.  Deci, munca lui Hepites s-a concretizat și în sporirea extraordinar de mare a punctelor de colectare.

O realizare extraordinară a lui Ștefan C. Hepites este aceea că a purces, în 1885, la publicarea acestor anale ale Institutului meteorologic al României. Ne sunt de foarte mare folos pentru că ele cuprind atât informațiile despre modul în care s-au făcut măsurătorile, un lucru foarte important, cât și lista stațiilor, a posturilor care funcționau în momentul respectiv. De asemenea, cuprind informații despre personalitățile vremii, articole științifice, foarte multe lucruri adunate într-un singur loc. Sunt, practic, o comoară. Eu așa le privesc, la fel ca pe o comoară istorică“, a precizat, la DC News, Ancuța Manea, cercetător științific la Administrația Națională te Meteorologie (citeşte AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News