Alocuțiunea susținută de premierul Florin Cîțu în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

"Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor șefi de misiuni,

Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic și consular străin acreditat la București,

Stimați participanți,

Mă bucur să iau parte la acest format tradițional al diplomației române – o premieră pentru mine. Sunt convins că reuniunea care începe astăzi va oferi, ca de obicei, prilejul unor schimburi de idei substanțiale care vor sta la baza acțiunilor dumneavoastră viitoare.

Lumea trece prin schimbări profunde, unele dintre ele greu de imaginat cu puțin timp urmă. La mai bine de un an și jumătate de la declanșarea pandemiei de COVID-19, continuăm să ne confruntăm cu provocări în mare măsură încă impredictibile.

Temele de pe agenda 2021 răspund provocărilor actuale și sunt sigur că vor contribui pro-activ la dezbaterile momentului.  

Doamnelor și domnilor,

Mă voi referi în continuare la temele majore din cadrul priorităților strategice ale politicii externe ale României, din perspectiva responsabilității mele ca șef al Executivului României.

Reperele fundamentale ale politicii noastre externe rămân cele consacrate prin Programul de Guvernare 2020-2024: creșterea rolului și influenței țării noastre în UE, respectiv în cadrul NATO, alături de aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Pandemia a arătat, o dată în plus, faptul că solidaritatea statelor membre ale Uniunii este vitală în gestionarea unor crize de asemenea proporții. Un lucru este clar - niciun stat membru nu ar fi putut să facă față pandemiei de unul singur, în afara cadrului oferit de Uniunea Europeană.

Astăzi, unul dintre cele mai complexe și importante instrumente de sprijin conturate vreodată la nivel european, PNRR, vine cu un mesaj cheie de angajament, unitate și solidaritate la nivelul UE.

Totodată, rămâne esențială funcționarea optimă a spațiului Schengen, iar importanța reformării sale, având în vedere obiectivul unei Uniuni mai reziliente, a devenit cât se poate de evidentă. De aceea, ne menținem obiectivul aderării României la acest spațiu de liberă circulație.

Așa cum indică și tema Reuniunii Anuale a Diplomației Române, efectele pandemiei au adus în prim plan o discuție aprofundată despre reziliență, sau, altfel spus, despre capacitatea de răspuns și revenire la normalitate.

În plus, așa cum a menționat și domnul președinte Klaus Iohannis, întărirea rezilienței Uniunii Europene presupune acțiune în plan intern și extern, căci reziliența Uniunii depinde nu doar de reziliența instituiților și statelor membre, dar și de reziliența vecinătăților sale.

Ceea ce avem nevoie astăzi este creșterea capacităților de anticipare, răspuns și redresare. Reziliența implică creștere economică sustenabilă, apărare în fața amenințărilor cibernetice, capacitate de inovare, sisteme de sănătate solide.

În egală măsură, este esențial ca, în perioada care va urma, să identificăm care sunt vulnerabilitățile cu care ne confruntăm.

După aprobarea PNRR de către Comisia Europeană, care va veni în curând, chiar la sfârșitul acestei luni, avem responsabilitatea punerii sale în aplicare, iar Guvernul României nu se abate de la acest obiectiv.

PNRR și bugetul multianual european ne vor permite să canalizăm aceste resurse extraordinar de importante pentru reconstrucția post-criză, dar si pentru a atinge obiectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung ale țării.

Creșterea și dezvoltarea României trebuie să se sprijine pe o creștere economică robustă și sustenabilă, locuri de muncă, măsuri de stimulare a mediului de afaceri, în special a IMM-urilor, precum și a investițiilor străine.

Sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin acțiunile de diplomație economică, precum și al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, prin rețeaua de atașați economici din cadrul misiunilor diplomatice, trebuie să fie, calitativ și cantitativ, din ce în ce mai mare.

Îmi doresc să avem o diplomație economică cât mai eficientă și să stimulăm schimburile comerciale cu o gamă cât mai diversă a partenerilor externi. Vă rog să acordați o atenție specială obiectivului creșterii investițiilor străine directe la noi în țară.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Cunosc faptul că teme precum schimbări climatice, digitalizarea și noile tehnologii sunt teme importante aflate și pe agenda Ministerului Afacerilor Externe.

Salut, astfel, orientarea de către MAE a activității diplomatice către viitor, prin creșterea capacității de prognoză și de anticipare. Salut și abordarea acestor teme în cadrul acestei ediții a Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Una din temele de mare actualitate pe agenda europeană este creșterea nivelului de ambiție privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la orizontul anului 2030 și modalitățile de atingere a acestui obiectiv asumat la nivel UE.

Propunerile pe care Comisia Europeană le-a avansat la începutul acestei veri, prin intermediul pachetului Fit for 55, sunt complexe și necesită discuții amănunțite. Apreciez inițiativa de a include tema schimbărilor climatice în agenda de acest an a Reuniunii Diplomației Române. Apreciez, totodată, demersul de a lansa o rețea de diplomație climatică la nivelul ambasadelor noastre. Este un domeniu pe care trebuie să îl încorporăm în fiecare politică pe care o dezvoltăm.

România înțelege această nevoie și susține eforturile Uniunii Europene în combaterea efectelor schimbărilor climatice.

În același timp, suntem preocupați ca demersurile noastre de a asigura tranziția verde să protejeze competitivitatea economică și să ia în considerare consecințele sociale ale acestui proces, ce diferă de la stat la stat.

Vă invit, doamnelor și domnilor ambasadori, să acordați atenție acestei transformări și modului în care statul în care vă desfășurați activitatea gestionează oportunitățile și provocările tranziției verzi.

Nu în ultimul rând, în spațiul european şi în alte regiuni cheie, invit diplomația română să se concentreze şi asupra diplomației tehnologiilor. Insist asupra importanței de a aduce investiții în România, precum și know-how tehnologic.

În acest scop, este nevoie ca diplomația să aibă o abordare cuprinzătoare, care să ofere decidenților o imagine de ansamblu atât asupra evoluțiilor politice din ţara de reședință, cât şi asupra tendințelor economice, sociale şi tehnologice.

Dorim să ne cunoaștem partenerii potențiali, dar şi potențialii concurenți pe un pool de resurse care va fi foarte căutat în perioada următoare.

De aceea, misiunea dumneavoastră este aceea de a identifica oportunități, de a ne semnala în mod dinamic şi anticipativ acei parteneri pe care România trebuie să îi atragă.

Împreună cu partenerii noștri europeni, trebuie să acționăm strategic inclusiv pentru o reziliență sporită în context transatlantic.

NATO a avut o contribuție majoră la gestionarea efectelor pandemiei, pe cel puțin două planuri: prevenirea transformării crizei pandemice într-una de securitate și reproiectarea viziunii geopolitice asupra viitorului comunității noastre strategice, cu menținerea garanțiilor de securitate care ne leagă.

Rezultatele Summitului NATO de la Bruxelles din luna iunie ne-au confirmat angajamentul aliat, în primul rând din perspectiva situării noastre pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre. Și în plan aliat reziliența este un reper din ce în ce mai relevant.

Din perspectiva noastră, sunt esențiale și reziliența Parteneriatului strategic UE-SUA și a fiecărui partener în parte, alături de cooperarea în complementaritate între UE și Alianța Nord-Atlantică.

Țin să notez aici, printre contribuțiile pe care le aducem, găzduirea la București a Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, inaugurat la finele lunii mai, proiect în care diplomația românească a jucat și joacă un rol esențial.

Nu pot să omit nici importanța avansului în direcția consolidării rezilienței alături de partenerii estici ai UE. Din acest punct de vedere, un astfel de curs este esențial și pentru Republica Moldova, unde noile condiții politice sunt cât se poate de favorabile. Vă rog să continuați să pregătiți ședința comună de guvern pe care o vom avea în scurt timp, astfel încât să se desfășoare cu rezultate substanțiale în sprijinul procesului de reformă asumat de noul guvern de la Chișinău.

În ansamblu, vecinătățile europene, de la Marea Neagră la Balcanii de Vest, și nu numai, trebuie avute în vedere ca prioritare pentru realizarea obiectivelor de politică externă.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne orientăm din ce în ce mai mult, în contextul special pe care îl traversăm, alături de partenerii europeni și transatlantici, spre strângerea legăturilor și conlucrarea cu state like-minded din zona Asia-Pacific.

Rezultatul principal al cooperării României cu statele din zona Asia-Pacific s-a văzut atât în 2020, cât și în 2021, pe fundalul pandemiei. Ne bucurăm că România este unul din statele cu care țări precum Australia, Coreea de Sud, India sau Vietnam au cooperat și cooperează strâns.

Urez succes și rezultate cât mai bune acestei reuniuni și vă transmit susținerea mea, în calitate de prim-ministru al României, în activitatea pe care dumneavoastră, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, o realizați în slujba intereselor României și a cetățenilor români.

Vă mulțumesc!", a transmis Florin Cîţu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News