"Este un discurs de secretar general al NATO. Poate că celelalte state primesc traducerea acestui discurs şi consideră şi un program al lui Klaus Iohannis. Dar atenţie! Este un drum lung până la decizie, că nominalizarea a făcut-o chiar domnul Iohannis. Faptul că SUA au anunțat că îl sprijină pe deplin pe Mark Rutte față de Iohannis, pe care îl consideră un prieten şi au mult respect pentru domnia sa... În termeni diplomatici, au spus că America nu s-a opus, îl sprijină pe Rutte, dar nu s-a opus la Klaus Iohannis. Ceea ce înseamnă că nu este uşa total închisă.

În plus, aţi văzut... Ungaria nu-l doreşte pe Mark Rutte, Turcia trebuie să facă un anunţ foarte important. Când a fost Rutte la "sultan", "sultanu"l a spus că se va gândi la un candidat care să aibă grijă şi de statele care sunt membre NATO, fără să fie membre ale UE. Se joacă. Din punctul ăsta de vedere, Klaus Iohannis nu are prima şansă, dar, în opinia mea, se joacă în continuare această poziţie", a spus analistul politic Bogdan Chirieac, la Antena 3.

Mesajul lui Klaus Iohannis

"Celebrăm, astăzi, 75 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, fundamentată pe valorile democraţiei, ale libertăţii individuale şi ale statului de drept. Pe baza legăturii transatlantice puternice şi a solidarităţii de neclintit a statelor membre, NATO s-a adaptat continuu, în toţi aceşti ani, la modificările şi provocările multiple din mediul de securitate internaţional, sporindu-şi relevanţa strategică şi asigurând în permanenţă securitatea în zona euroatlantică. În 1949, când a fost semnat, la Washington, Tratatul Nord-Atlantic, care a consacrat înfiinţarea NATO, lumea era afectată de începutul Războiului Rece, un episod dificil al istoriei postbelice care a durat patru decenii. Au urmat abordarea extinsă a securităţii şi înglobarea de către NATO a noilor membri din Europa Centrală şi de Est, iar după 11 septembrie 2001 au devenit o prioritate pentru Alianţa Nord-Atlantică combaterea terorismului internaţional şi gestionarea noilor ameninţări asimetrice", a menţionat şeful statului.

Potrivit acestuia, "astăzi, când aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea NATO, războiul s-a întors în Europa din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, iar provocările actuale de securitate sunt dintre cele mai diverse şi complexe, de la cele convenţionale, la cele hibride, cibernetice şi până la cele neconvenţionale".

"Cu atât mai mult, în acest context de securitate dificil, NATO rămâne unită, puternică şi se adaptează conceptual, structural, instituţional şi operaţional pentru a-şi menţine superioritatea militară cu rol de descurajare faţă de orice potenţial adversar. În ultimii 10 ani, postura NATO de descurajare şi apărare a fost întărită semnificativ, în special pe Flancul Estic, iar acest proces va continua, având la bază prevederile Conceptului Strategic al NATO adoptat la Madrid în 2022, care consacră descurajarea şi apărarea ca primă sarcină fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice.

Articolul 5 al Tratatului de la Washington este astăzi mai relevant ca oricând, iar angajamentul faţă de apărarea colectivă ne oferă fiecăruia dintre cei 32 de Aliaţi, deopotrivă, garanţia unor societăţi democratice, în pace şi siguranţă", a punctat preşedintele.

"Rămânem ferm angajaţi, ca Aliaţi, să ne consolidăm propriile capacităţi de apărare şi să contribuim echitabil la partajarea responsabilităţilor la nivelul NATO. (...) Vom continua să ne respectăm angajamentele şi să ne implicăm activ în procesul de adaptare a NATO la evoluţiile mediului de securitate, atât pe dimensiunea politică, cât şi pe cea militară a Alianţei Nord-Atlantice. Alături de partenerii din Europa şi Asia-Pacific, vom continua să întărim NATO, astfel încât să rămână cea mai solidă alianţă politico-militară din istorie. Împreună suntem mai puternici, împreună suntem NATO! La mulţi ani, NATO! La mulţi ani, România!", a transmis preşedintele Klaus Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News