Vorbind despre politica românească de la începutul secolului XX, istoricul Bogdan Murgescu a explicat: „Conferința de pace de la Paris a dezvăluit și o serie de nepotriviri între așteptările clasei politice românești, în principal ale lui Brătianu, și opțiunile, principiile și interesele după care se ghidau marile puteri învingătoare. Aici, în esență, poziția lui Brătianu a fost nerealistă. Sigur, a participat și a semnat Tratatul de la Versailles, ceea ce este important, nu a vrut să semneze Tratatul cu Austro-Ungaria care reglementa, printre altele, și frontierele de Vest ale României și, în consecință, a trebuit până la urmă să-și dea demisia”.

„Situația a fost rezolvată pozitiv, într-un mod echilibrat și să zicem abil de către prim-ministrul care a urmat, Alexandru Vaida-Voievod, un transilvănean mult mai deschis față de noile evoluții ale lumii”, a transmis Bogdan Murgescu.

Meritul transilvănenilor, important în Unire

„Meritul transilvănenilor este foarte mare. Aici aș puncta câteva lucruri. În primul rând, ei au știut întotdeauna să se plaseze pe partea cea mai progresistă a evoluției ideilor politice din lume. Ei au aderat foarte repede la «Cele 14 puncte ale președintelui Wilson». Ceea ce este important este că dincolo de promisiunea generală de autodeterminare a popoarelor din Austro-Ungaria, a venit apoi în toamnă, în decembrie, și decizia SUA de a lua în considerare în mod ferm, pragmatic, destrămarea Austro-Ungariei și, deci, trecerea teritoriilor din Austro-Ungaria spre statele unde doreau acele popoare”, a adăugat istoricul, la DC NEWS.

Liderii partidelor și cei religioși s-au unit și ei pentru atingerea idealului național

„Acest lucru a fost important pentru transilvăneni fiindcă au profitat de această deschidere, de destrămarea Austro-Ungariei, și să conducă mișcarea națională spre unirea cu România. În această direcție este remarcabil că liderii Partidului Național Român din Transilvania au știut coopereze cu social-democrații, iar social-democrații au știut să pună, în acel moment, interesul național peste principiile luptei de clasă. La Alba Iulia, au participat liderii celor două Biserici românești (Biserica Unită și Biserica Ortodoxă), care altfel se aflau în concurență și competiție. Au știut în acel moment să evite escaladarea tensiunilor dintre ele și să se pună împreună pentru idealul național”, a mai spus istoricul Murgescu.

VIDEO

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News