Dacă nu existau cei 15 ciudați de la mormântul lui Ceaușescu, puteau fi angajați, cu contract, actori profesioniști, care să apere democrația. Oricât te-ar dezamăgi actuala stare de fapt, ridicolul acelor imagini e suficient pentru a te vindeca de nostalgie.   Cât despre sondajul care spunea că 50% l-ar vota pe Ceaușescu, dacă mâine ar avea loc alegeri...nici nu merită comentat. Ieri au avut loc alegeri și 65% au votat un candidat de dreapta, cu mesaj anti-comunist clar.

Totuși, la un sfert de secol după execuția din ziua de Crăciun,  cum răspundem la întrebarea dacă a fost corectă sentința? Dincolo de chichițele avocățești care au devenit, astăzi, pârghii de control a statului, de la celebra Erată la paragrafele care îi condamnă pe fraieri și îi eliberează pe șmecheri.

Știm, decretul de constituire a unui  tribunal la Târgoviște nu era legal, dar după legile lui Ceaușescu nu erau legale nici ocuparea Comitetului Central, nici mitingul din Piața Operei. Am văzut că nu s-au acordat cele 10 zile pentru recurs, că avocații au ținut cu procurorii, nu cu inculpații.  Unele acuzații nu au fost și nu vor putea fi dovedite niciodată.

Există, însă, dovezi suficiente  pentru condamnarea la moarte a lui Nicolae Ceușescu. Subminarea economiei naționale, trecută și în actul de acuzare citit la Târgoviște, de exemplu. Deciziile economice, politice și sociale aberante luate de dictator au produs pagube de miliarde României. Pentru o pagubă de 1 milion de lei creată avuției naționale, sentința era clară, în vremea lui Ceaușescu.

Apoi, trădarea. Să nu uităm că marele naționalist a cântat, în fața plutonului de execuție, Internaționala. De patriot ce era a demolat mănăstirea Văcărești, Arhivele Naționale, sute de clădiri monument istoric. Unii ar spune că este mai grav ceea ce a făcut Ceaușescu, decât crimele epocii Gheorghiu-Dej.  Ar trebui ca, alături de Vișinescu, să fie anchetați și cei care au participat la distrugerea Istoriei naționale, de la proiectanți la constructori.  

Evident că nimeni nu avea interes să facă ”disjungeri” în dosarul Ceaușeștilor și probabil nici nu o va mai face vreodată. Cert este că fostul dictator și-a meritat condamnarea. A fost o sentință corectă, într-un simulacru de proces, care a durat 20 de minute. Mai bine decât nicio sentință, într-un proces care se desfășoară de 20 de ani, după toate regulile artei și imunităților constituționale. Avem măcar un astfel de exemplu la îndemână?  ?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News